„De mâine intrăm direct în urgențe”: Luca Niculescu își prezintă planul de măsuri în fața Parlamentului înainte de votul decisiv

Pensiile vor fi indexate din 2027, însă „cu prudență și în limitele traiectoriei deficitului”, iar pensionarii cu venituri mici și familiile afectate de costul energiei vor primi sprijin țintit, a declarat premierul desemnat Luca Niculescu în Parlament. Acesta a promis păstrarea cotei unice, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri și reducerea cheltuielilor statului înainte de a cere contribuții suplimentare contribuabililor corecți.

În discursul susținut marți, înaintea votului de învestitură, Niculescu a anunțat și obiective pentru energie, investiții și administrație: aproape 6.000 MW noi în sistem până la sfârșitul lui 2027, coordonarea investițiilor strategice de la Cancelaria premierului și verificarea suprapunerilor dintre instituțiile centrale în primele șase luni.

„România nu mai are timp de pierdut”, a spus premierul desemnat. El a susținut că instalarea noului Cabinet ar pune capăt unei perioade de peste cinci luni de interimat și blocaj politic, ale cărei efecte s-au resimțit „în facturi, în șantierele oprite și în nesiguranța de la locul de muncă”.

Pensiile vor fi indexate din 2027, în limitele reducerii deficitului

Luca Niculescu a avertizat că veniturile pierdute nu pot fi recuperate imediat și a legat măsurile sociale de posibilitățile bugetare.

„Nu putem promite recuperarea imediată a pierderilor acumulate, dar avem obligația să îi protejăm pe cei mai vulnerabili și să construim condițiile refacerii veniturilor reale. Pensiile vor fi indexate începând cu 2027, cu prudență și în limitele traiectoriei deficitului, iar pensionarii cu pensii mici, familiile cu venituri reduse și gospodăriile afectate de costul energiei vor beneficia de sprijin țintit.”

Premierul desemnat nu a precizat, în această parte a discursului, procentul indexării pensiilor sau cuantumul ajutoarelor.

El a afirmat că Executivul va continua consolidarea finanțelor publice, dar a adăugat că stabilitatea bugetară nu poate fi obținută prin sacrificarea nivelului de trai.

Niculescu a susținut că datoria publică a depășit 60% din PIB și că oprirea transferării poverii către generațiile următoare reprezintă „o obligație morală”.

Printre direcțiile anunțate se află eficientizarea cheltuielilor, îmbunătățirea colectării fiscale, combaterea marii evaziuni și eliminarea privilegiilor nejustificate.

„Statul își va reduce mai întâi propriile cheltuieli și risipa din agenții și companii de stat înainte de a cere ceva în plus contribuabililor corecți. Nicio cheltuială permanentă nu va fi aprobată fără o sursă permanentă de finanțare și fără avizul Ministerului Finanțelor.”

Formularea stabilește ordinea în care premierul desemnat spune că va acționa. Ea nu reprezintă o promisiune explicită că nu vor exista majorări de taxe.

Pentru începutul mandatului, Niculescu a enumerat patru urgențe: rectificarea bugetară fără creșterea deficitului, adoptarea bugetului pe 2027, siguranța energetică pe timpul iernii și închiderea PNRR fără pierderi.

Cota unică rămâne. Impozitul minim pe cifra de afaceri ar urma să dispară

Premierul desemnat a promis predictibilitate pentru mediul de afaceri și măsuri pentru stimularea producției în România.

„Păstrăm cota unică, eliminăm impozitul minim pe cifra de afaceri și deschidem schemele de relansare pentru producția în țară”, a declarat acesta.

Niculescu a susținut că aproape un leu din zece încasat de stat merge către plata dobânzilor și că ieșirea din această situație presupune creștere economică, investiții și mai multe firme care produc în țară.

Pentru proiectele strategice de peste 100 de milioane de euro, a anunțat coordonare directă la nivelul Cancelariei Prim-ministrului, cu un singur punct de contact, un manager de caz și un calendar asumat.

În agricultură, direcțiile prezentate vizează irigațiile, procesarea și dezvoltarea industriei agroalimentare.

Facturile la energie: sprijin până când noile capacități produc efecte

Niculescu a prezentat energia drept o prioritate distinctă a viitorului Cabinet și a anunțat intenția de a propune partidelor parlamentare un Pact Energetic Național pe zece ani.

Pentru industriile strategice, obiectivul declarat este reducerea costului efectiv al electricității prin contracte pe termen lung, instrumente europene de sprijin, investiții în producție și stocare și modernizarea rețelelor.

„Nu vorbim despre prețuri stabilite artificial sau despre subvenții permanente, ci despre o politică energetică în serviciul oamenilor și al competitivității industriei românești”, a afirmat premierul desemnat.

Pentru populație, acesta a legat perspectiva scăderii prețurilor de creșterea producției:

„Până la finalul lui 2027 vom aduce în sistem aproape 6.000 de megawați noi.”

Niculescu a menționat și intrarea pe piață a gazelor din Neptun Deep în 2027. Până când noile capacități vor produce efecte în facturi, a promis că statul va sprijini familiile cu venituri mici.

Discursul nu include, în acest punct, o estimare a reducerii facturilor sau o dată de la care consumatorii ar urma să plătească mai puțin.

Fără reduceri uniforme de personal. Audit al instituțiilor în șase luni

În administrație, premierul desemnat s-a delimitat de reducerile de personal aplicate uniform.

„Nu cred în reducerile uniforme de personal și în reorganizările administrative făcute exclusiv pentru economii bugetare”, a declarat acesta.

Niculescu a anunțat un audit funcțional al instituțiilor centrale în primele șase luni, pentru eliminarea suprapunerilor de competențe, precum și modernizarea ANAF și a Vămii pe criterii de performanță.

A mai promis susținerea asocierii și comasării voluntare a comunelor mici, simplificarea procedurilor și dezvoltarea serviciilor digitale.

Un alt obiectiv este lansarea portofelului național de identitate digitală, cu ținta ca cinci milioane de români să folosească identitatea electronică până în 2028.

„România traversează o criză a modelului său de dezvoltare”

Niculescu a susținut că problemele țării depășesc dificultatea bugetară și că modelul bazat pe consum, importuri și împrumuturi și-a atins limitele.

„Consumul nu mai poate crește la nesfârșit pe seama importurilor și a împrumuturilor. Datoria publică nu poate substitui permanent productivitatea, iar fondurile europene nu pot compensa la infinit insuficiența investițiilor private”, a afirmat acesta.

Premierul desemnat a spus că obiectivul trebuie să fie o economie care produce mai multă valoare în România, plătește salarii mai bune și reduce diferențele dintre regiuni.

În partea de discurs prezentată până acum, Niculescu a reafirmat și independența justiției și respectarea statului de drept drept principii fundamentale.

„Nu vom putea susține sistemul de pensii fără o populație activă mai numeroasă”

Luca Niculescu a legat sustenabilitatea sistemului de pensii de problema demografică și de creșterea numărului de persoane active.

„România se confruntă cu o problemă demografică profundă, cu depopularea unor comunități și cu dificultatea de a pregăti competențele necesare economiei viitorului”, a declarat premierul desemnat.

„Nu vom putea avea o economie competitivă fără oameni bine pregătiți și sănătoși și nu vom putea susține sistemul de pensii fără o populație activă mai numeroasă. Educația și sănătatea nu sunt doar capitole de cheltuieli bugetare. Sunt investiții în viitorul economic și social al României.”

Niculescu a explicat astfel și propunerea de a include în structura Cabinetului două funcții de ministru delegat: una pentru digitalizare și inteligență artificială, cealaltă pentru învățământul preuniversitar.

Inteligența artificială, coordonată direct de premier. Extinderea programelor pentru elevi

Digitalizarea și inteligența artificială ar urma să fie coordonate direct de la nivelul prim-ministrului. Printre obiectivele anunțate se află sprijinirea companiilor românești, dezvoltarea cercetării, atragerea investițiilor tehnologice și susținerea candidaturii României pentru găzduirea unei Gigafabrici Europene de Inteligență Artificială la Marea Neagră.

În educație, Niculescu a promis extinderea programelor „Masă sănătoasă” și „Școală după școală”, precum și dezvoltarea învățământului dual.

Premierul desemnat a afirmat că un tânăr din cinci nu este nici la școală, nici la muncă și nici într-o formă de pregătire și că România are cea mai ridicată rată de părăsire timpurie a școlii din Uniunea Europeană.

„În școala primară și gimnazială se construiesc sau se pierd șansele unei întregi generații”, a spus acesta.

Niculescu a promis și sprijin pentru cultura și artiștii români, subliniind că dezvoltarea unei țări se măsoară inclusiv prin patrimoniul transmis generațiilor viitoare.

„Diaspora Investește Acasă” și ghișeu digital pentru românii care revin în țară

Pentru românii din străinătate, premierul desemnat a anunțat programul „Diaspora Investește Acasă” și un ghișeu unic digital destinat celor care aleg să se întoarcă în România.

„Milioane de români trăiesc și muncesc astăzi în afara granițelor. Sunt parte integrantă a națiunii române, oriunde s-ar afla”, a declarat Niculescu.

Acesta a afirmat că statul trebuie să le apere drepturile, să le susțină identitatea și să păstreze legătura cu comunitățile lor. În această parte a discursului nu au fost prezentate bugetul programului de investiții, condițiile de acces sau calendarul lansării.

Niculescu a promis, separat, sprijin pentru școlile cu predare în limba română din Ucraina, prin manuale, profesori și burse. El a vorbit și despre susținerea minorităților naționale, pe care le-a descris drept „o adevărată bogăție națională”.

Companiile de stat ar urma să primească un rating public, de la A la E

Luca Niculescu a prezentat aderarea la OCDE drept un obiectiv major al mandatului și a afirmat că România a obținut 24 dintre cele 25 de avize formale necesare.

„Am coordonat în ultimii ani acest proces și cunosc efortul instituțional și diplomatic pe care l-a presupus. Suntem la un singur pas de final […] și mă angajez să îl duc la capăt”, a declarat acesta.

Premierul desemnat a susținut că standardele organizației trebuie să producă schimbări durabile în politica bugetară, administrarea fiscală, integritatea publică și conducerea companiilor de stat.

Pentru acestea din urmă, a anunțat introducerea unui tablou de bord transparent și a unui rating public de performanță, de la A la E.

„Nu sunt o formalitate de bifat. Sunt reformele de care România are nevoie oricum, iar ele trebuie să continue să transforme țara și după momentul aderării”, a afirmat Niculescu.

Niculescu propune un mecanism împotriva manipulărilor externe și un fond pentru presa locală

Luca Niculescu a anunțat intenția de a crea la nivelul Guvernului un mecanism de răspuns la manipulările informaționale externe, despre care a precizat că nu va avea atribuții de cenzură.

Premierul desemnat a propus și înființarea Fondului Național pentru Reziliență Informațională, destinat susținerii transparente a educației media, verificării faptelor și presei locale independente.

„Am fost jurnalist mai bine de douăzeci de ani. Știu cât de importantă este libertatea presei într-o democrație și cât de necesar este ca cetățenii să aibă acces la informații credibile”, a declarat acesta.

În această parte a discursului nu au fost precizate bugetul fondului, criteriile de finanțare sau structura mecanismului guvernamental.

Țintă pentru contractele de apărare: minimum 60% să genereze activitate în România

În domeniul apărării, Niculescu a reafirmat rolul NATO drept principala garanție de securitate a României, dar a insistat asupra responsabilității statului de a-și consolida propriile capacități.

„Securitatea României nu poate depinde doar de ceea ce fac aliații pentru noi, ci și de ceea ce suntem noi capabili să facem pentru propria securitate.”

Premierul desemnat a declarat că finanțarea prin instrumentul european SAFE se întinde pe 45 de ani, cu zece ani de grație. A anunțat drept țintă ca minimum 60% din valoarea contractelor să genereze producție, mentenanță și locuri de muncă în țară.

Niculescu a promis și consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, prin extinderea cooperării economice, militare, tehnologice și culturale.

Proiect pentru următorii 20 de ani ai României în UE

Premierul desemnat a propus lansarea, la 1 ianuarie 2027, împreună cu președintele și Parlamentul, a unui proiect național dedicat următorilor 20 de ani ai României în Uniunea Europeană.

Inițiativa ar urma să reunească instituțiile statului, mediul economic, universitățile, societatea civilă și tinerii, pentru stabilirea obiectivelor țării și a rolului său european.

Niculescu a afirmat că, până la sfârșitul lui 2025, câștigul net al României din fondurile europene a depășit 72 de miliarde de euro. Totodată, a promis apărarea intereselor naționale în negocierile pentru bugetul european 2028–2034.

„România trebuie să abandoneze reflexele unei țări candidate și să participe activ la formularea deciziilor comune, nu doar să se adapteze deciziilor luate de alții”, a declarat acesta.

Coridor economic România–Moldova–Ucraina și sprijin pentru reconstrucție

Niculescu a susținut că accelerarea aderării Republicii Moldova la UE impune adaptarea politicii României și intensificarea sprijinului politic, diplomatic și tehnic pentru Chișinău.

A anunțat susținerea proiectelor comune în energie, economie, infrastructură și securitate, precum și dezvoltarea unui coridor economic și logistic care să conecteze România, Republica Moldova și sud-vestul Ucrainei.

În acest context, a evidențiat rolul Portului Constanța, al Dunării și al infrastructurii de transport și a promis sprijin pentru participarea companiilor românești la reconstrucția Ucrainei.

„Nu trebuie să fim doar un coridor de tranzit al reconstrucției Ucrainei, ci unul dintre actorii economici ai acestui proces”, a afirmat premierul desemnat.

Pentru misiunile diplomatice, Niculescu a propus obiective anuale măsurabile, orientate către atragerea investițiilor și deschiderea de piețe pentru firmele românești, inclusiv în Africa, Asia și America Latină.

„România trebuie să treacă de la diplomația participării la diplomația proiectelor.”

Niculescu: „Independența politică nu înseamnă însă lipsă de autoritate”

În partea finală a discursului, Luca Niculescu a subliniat că statutul de premier independent nu înseamnă renunțarea la autoritatea asupra Cabinetului.

„Nu am aparținut niciodată unui partid politic, dar înțeleg foarte bine că un guvern nu poate funcționa fără sprijin parlamentar și fără dialog cu partidele”, a declarat acesta.

„Independența politică nu înseamnă însă lipsă de autoritate. Îmi asum responsabilitatea conducerii acestui guvern. Învestirea de către Parlament se obține prin vot. Încrederea societății se câștigă prin rezultate.”

Niculescu a promis publicarea lunară a stadiului îndeplinirii măsurilor din programul de guvernare, a execuției bugetare și a absorbției fondurilor europene.

„Nu confund acest vot cu un sprijin necondiționat”

Premierul desemnat a recunoscut că votul pentru învestire nu echivalează, în cazul tuturor parlamentarilor, cu susținerea politică a viitorului Executiv.

Le-a mulțumit reprezentanților PSD pentru asumarea guvernării alături de el și de miniștrii independenți și a invocat înțelegerile cu grupurile PNL, UDMR, al minorităților naționale și cu alți parlamentari.

„Nu confund acest vot cu un sprijin necondiționat. Îl înțeleg ca pe o obligație: să lucrez cu toate forțele politice din această sală, să explic fiecare decizie și să pun în dezbatere, deschis, fiecare proiect important”, a afirmat acesta.

Mesajul de încheiere: „Lumea se va schimba cu sau fără noi”

Niculescu a încheiat cu un apel la depășirea conflictelor interne, avertizând că transformările internaționale nu vor aștepta rezolvarea disputelor politice din România.

„Nimeni nu va aștepta ca România să se dezmeticească din conflictele interne. Lumea nu își va încetini transformările pentru că noi nu suntem pregătiți”, a declarat premierul desemnat.

„Lumea se va schimba cu sau fără noi. Dar eu cred în această țară. Cred în oamenii ei, în inteligența, în energia și în capacitatea noastră de a construi. Și cred că România poate avea un viitor pe măsura potențialului său.”

Discurs în desfășurare. Știrea se actualizează.