Revolta navigatorilor români: SLN forțează blocarea „legii cu dedicație” a lui Radu Miruță care dă liber străinilor la brevete autohtone pe final de mandat

Sindicatul Liber al Navigatorilor din Transportul Maritim cere oprirea unui proiect al Ministerului Transporturilor care ar permite cetățenilor din state din afara UE, pregătiți în România, să obțină brevete și carnete de marinar românești. Sindicaliștii avertizează asupra concurenței salariale și a riscului pierderii locurilor de muncă pentru navigatorii români. Ministerul susține că absolvenții străini trebuie să își poată încheia aici pregătirea profesională, fără reducerea standardelor. Documentele publicate nu estimează însă numărul beneficiarilor și nu cuantifică efectele asupra salariilor sau ocupării.

Proiectul de modificare a HG nr. 245/2003, publicat în consultare pe 19 octombrie, a provocat o reacție critică a SLN. Într-o scrisoare deschisă adresată USR, ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruță, și secretarului de stat Horațiu-Lucian Cosma, sindicatul solicită retragerea inițiativei.

Liderul SLN, Adrian Mihălcioiu, îl critică pe ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, și califică inițiativa drept „o lege cu dedicație pentru anumite persoane”, „trântită înainte de plecare”, referindu-se la promovarea proiectului în ultimele zile ale actualului Executiv.

Miza disputei este eliberarea unor documente profesionale românești, nu doar recunoașterea unor brevete obținute în străinătate. Proiectul introduce însă condiții pentru cetățenii statelor terțe: studii superioare maritime și cursuri absolvite în România, precum și ședere legală la momentul examenului.

SLN avertizează: concurența se va face prin salarii mai mici

Sindicatul consideră că extinderea accesului la documentele profesionale românești poate afecta direct navigatorii care lucrează pe piața internațională.

„Vă rugăm să protejați navigatorii români, nu îi expuneți pierderii locurilor de muncă!”, transmite SLN în scrisoarea deschisă.

Organizația susține că absolvenții români și personalul cu experiență ar putea fi dezavantajați în recrutare de candidați dispuși să accepte remunerații inferioare.

„Absolvenții instituțiilor noastre de învățământ maritim (UMC) și navigatorii cu experiență vor fi scoși de pe piață. Ei vor fi înlocuiți de forță de muncă din alte state, unde singurul criteriu va fi costul extrem de scăzut al muncii”, afirmă sindicatul.

Liderul sindical Adrian Mihălcioiu formulează aceeași critică în declarațiile transmise presei:

„Acesta este un act normativ modificat care va scoate de pe piață navigatorii români și europeni prin documentele eliberate chiar de statul român.”

Sindicaliștii își construiesc argumentul și pe dependența navigatorilor români de armatorii și agențiile care recrutează pentru nave străine. În această interpretare, chiar dacă documentele actualilor navigatori rămân valabile, extinderea numărului celor care pot obține calificări românești poate schimba competiția pentru contracte.

Ce ar permite proiectul: brevet românesc după studii, cursuri și examen în România

Textul propus modifică definiția „personalului navigant român”, înlocuind criteriul cetățeniei cu cel al calificării profesionale:

„Personalul navigant român este constituit din totalitatea persoanelor, indiferent de cetățenie, care posedă un brevet sau un certificat de capacitate, obținut ori recunoscut în conformitate cu prevederile legale.”

Ministerul explică faptul că formularea există deja în actul normativ superior, OG nr. 42/1997, dar nu este corelată cu regulamentul de aplicare. Definiția din ordonanță include într-adevăr persoanele „indiferent de cetățenie”.

Pentru cetățenii statelor terțe, accesul la examenele ANR pentru brevete maritime ar necesita, cumulativ, îndeplinirea cerințelor profesionale naționale și internaționale și dovezi privind următoarele: absolvirea cu diplomă, în România, a unei forme de pregătire aprobate de ANR, organizate de o instituție de învățământ superior acreditată; absolvirea în România a tuturor cursurilor necesare funcției, la furnizori aprobați de ANR; și șederea legală în România la data examenului.

Prin urmare, forma publicată nu permite oricărui cetățean străin să obțină automat un brevet românesc și nu instituie, pe această cale, recunoașterea unor studii efectuate în afara țării.

Proiectul prevede și o restricție: cetățenii statelor terțe nu pot participa, ca regulă, la examenele pentru certificatele de capacitate maritime. Excepția îi privește pe studenții și absolvenții pregătirii universitare indicate, care ar putea obține certificatul de ofițer maritim aspirant și certificatele necesare funcției brevetate.

Cine a propus schimbarea și ce lipsește din evaluarea impactului

Nota de fundamentare nominalizează instituțiile pe ale căror propuneri a fost elaborat proiectul: Universitatea Maritimă din Constanța, CERONAV și Asociația Națională a Agențiilor de Crewing din România. Documentul menționează și consultarea Autorității Navale Române.

Argumentul ministerului este că o persoană formată și evaluată în România trebuie să poată obține aici documentele profesionale finale, fără să fie nevoită să se certifice în alt stat și să solicite ulterior recunoașterea acestora.

Nota enumeră beneficii pentru universități, furnizorii de pregătire, ANR și agențiile de recrutare:

„Studenții din state terțe aduc venituri universităților (taxe de școlarizare), furnizorilor de cursuri și ANR (tarife de examinare și de eliberare a documentelor), iar agențiile de crewing au acces la ofițeri formați și brevetați în România.”

Documentul nu estimează însă câți candidați ar urma să beneficieze de schimbare.

„Numărul beneficiarilor nu poate fi estimat în prezent; raportul anual al ANR (…) va permite evaluarea efectelor”, precizează nota de fundamentare.

La rubrica privind impactul asupra mediului concurențial, autorii menționează că proiectul „nu se referă la acest domeniu”. Nu este prezentat un calcul privind eventuala presiune asupra remunerațiilor sau asupra accesului navigatorilor români la contracte.

Aceasta este una dintre diferențele centrale dintre poziții: sindicatul cere protecție înainte de schimbare, în timp ce ministerul propune monitorizarea numărului de candidați și brevete după aplicarea noilor reguli.

Pentru justificarea cererii de personal, ministerul invocă raportul BIMCO/ICS din 2021, care indica atunci un deficit mondial de 26.240 de ofițeri și estima necesitatea a încă 89.510 până în 2026. Sunt o constatare și o proiecție publicate în 2021, nu o măsurare actualizată a deficitului din octombrie 2026.

ȘTIRIPESURSE.RO a solicitat ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruță, un punct de vedere privind criticile SLN și evaluarea impactului proiectului asupra navigatorilor români. Vom publica răspunsul imediat ce îl vom primi.

Banii navigatorilor și teama privind standardele profesionale

SLN susține că disputa privește și veniturile care ajung în economia românească prin familiile navigatorilor:

„Navigatorii cetățeni români își aduc salariile și cheltuie acești bani în România/Europa, întrețin familiile lor care se află acasă în România, țară membră UE. Țara/Europa va fi privată de această resursă importantă dacă cetățenii români vor fi înlocuiți de străini non-europeni.”

Sindicatul nu prezintă în scrisoare o cuantificare a pierderilor care ar putea fi atribuite proiectului. Nici nota ministerului nu calculează un asemenea scenariu.

O altă obiecție privește controlul calificărilor:

„România nu trebuie să devină un «paravan» de obținere facilă a brevetelor europene pentru personal necalificat sau neverificat riguros”, avertizează SLN.

Ministerul susține contrariul: pregătirea ar rămâne supusă acelorași cerințe, iar studiile și cursurile cerute cetățenilor statelor terțe trebuie efectuate în România. ANR ar transmite anual ministerului date despre candidați și brevetele eliberate, defalcate pe funcții și cetățenie.

Sindicatul invocă și vulnerabilități pentru securitatea infrastructurii europene. Adrian Mihălcioiu avertizează și asupra unei posibile relaxări viitoare, care ar permite, în accepțiunea sa, folosirea unor pregătiri fictive din străinătate.

Brevetul, carnetul și „endorsement”-ul nu sunt același document

SLN insistă asupra diferenței dintre eliberarea unei calificări naționale și recunoașterea unei calificări străine pentru serviciul pe navele unui anumit pavilion.

„Nu este vorba de recunoașterea brevetelor, certificatelor sau carnetelor de marinar străine, ci de eliberarea documentelor de naționalitate primare”, susține organizația.

Distincția dintre emiterea unui brevet și recunoașterea altuia este relevantă. Totuși, afirmația că niciun stat occidental nu eliberează documente proprii unor navigatori străini necesită nuanțare, în funcție de document și de condițiile aplicabile.

De exemplu, autoritatea maritimă britanică are o procedură proprie pentru obținerea unui UK Certificate of Competency, distinctă de procedura recunoașterii brevetelor străine. Lista documentelor pentru brevet include pașaportul și, dacă este cazul, viza, precum și dovezile pregătirii și stagiului.

Regulile britanice diferențiază și între discharge book, accesibil inclusiv unui cetățean străin angajat pe o navă înregistrată în Regatul Unit, și British seaman’s card, pentru care este cerută cetățenia britanică. Acest exemplu nu dovedește că sistemele sunt identice cu cel propus în România, dar arată de ce nu pot fi tratate toate documentele drept o singură categorie.

În proiectul românesc, carnetul de marinar ar atesta calitatea profesională și ar servi la evidența îmbarcărilor. Textul precizează expres:

„Eliberarea carnetului de marinar unei persoane care nu are cetățenia română nu conferă titularului drept de intrare sau de ședere pe teritoriul României.”

O precizare similară este prevăzută pentru brevet și certificatul de capacitate. Documentele profesionale nu acordă, prin ele însele, cetățenie, drept de ședere sau un drept general de muncă în UE.

„O lege trântită înainte de plecare”: acuzația SLN și procedura anunțată de minister

Adrian Mihălcioiu critică momentul promovării proiectului și susține că inițiativa nu a fost discutată suficient cu navigatorii:

„Modificarea este făcută rapid, fără consultări, este clar o lege cu dedicație pentru anumite persoane. O lege trântită înainte de plecare.”

Acuzația privind o presupusă „dedicație” aparține liderului sindical; Inițiativa este un proiect de hotărâre a Guvernului, nu o lege adoptată.

Ministerul a anunțat deschiderea consultării publice pe 19 octombrie. Publicarea nu lămurește însă dacă SLN a fost consultat în etapa pregătirii: sindicatul nu apare între organizațiile nominalizate în nota de fundamentare.

Totodată, în scrisoare, SLN invocă obligația statului de a-și proteja cetățenii și solicită reguli clare:

„Navigatorii nu își doresc conflicte. Noi solicităm transparență totală, protecție și reguli clare.”

Ce se mai schimbă și ce trebuie clarificat înainte de adoptare

Dincolo de accesul la brevete, proiectul concentrează la ANR atribuțiile privind eliberarea și evidența carnetelor de marinar și elimină transferul foii matricole între căpităniile de port.

Pentru stagiile pe nave sub pavilion străin, ar urma să fie depuse carnetul cu mențiunile de îmbarcare și debarcare, copia contractului încheiat potrivit legii aplicabile și adeverința de stagiu. Titularii aflați în străinătate ar putea obține, în condițiile prevăzute, prelungirea carnetului prin misiunile diplomatice sau oficiile consulare, pentru cel mult trei luni.

Documentele eliberate anterior și-ar păstra valabilitatea, iar cererile în curs ar fi soluționate după noile reguli, odată cu intrarea acestora în vigoare.

Forma atașată consultării prezintă și o neconcordanță: nota de fundamentare descrie cinci alineate noi la art. 59, inclusiv tratamentul egal pentru cetățenii UE, SEE, Elveției și alte categorii protejate. Proiectul furnizat conține patru alineate noi, fără acea prevedere distinctă. Diferența necesită clarificare la definitivarea textului.

Dacă va fi adoptată în forma propusă, hotărârea ar intra în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, iar ordinele și procedurile necesare ar trebui adaptate în primele 60 de zile.

Deocamdată, schimbarea este în consultare publică. SLN cere oprirea ei înainte de adoptare, în timp ce ministerul o justifică prin accesul absolvenților formați în România la certificarea profesională românească.

Mai jos puteți consulta și nota de fundamentare, publicat de Ministerul Transporturilor în cadrul consultării publice privind modificarea regulilor de eliberare a brevetelor, certificatelor de capacitate și carnetelor de marinar.