Acuzații de încălcare a embargoului: Vicepreședintele USR Dâmbovița, audiat pentru exportul unui strung industrial de 1,75 milioane de euro

Ancheta DIICOT cu privire la presupusa încălcare a embargoului impus de UE față de Belarus de către vicepreședintele USR Dâmbovița, Alexandru Munteanu, și directorul firmei acestuia, Evgeni Polyakov, scoate la iveală noi detalii. Cei doi sunt investigați pentru trimiterea, prin firme intermediare, a unui utilaj tehnic ce ar fi putut fi folosit de Belarus la crearea de piese pentru rachete și tancuri. Informațiile din dosar sugerează că oficialul politic ar fi cunoscut caracterul nelegal al tranzacției, acesta fiind motivul pentru care s-ar fi căutat metode alternative, prin firme interpuse, pentru transportarea agregatului tehnic.

Publicația Gândul a prezentat fragmente din declarațiile celor doi inculpați, care ar fi recunoscut faptele în timpul audierilor la DIICOT. Oficialul din USR ar fi știut că trimiterea strungului de mari dimensiuni (care necesită trei tir-uri pentru transport) către Belarus, prin rute interpuse, este ilegală, dar ar fi sperat ca legislația să se schimbe până la momentul livrării efective. Aparatul cântărește zeci de tone, manipularea și transportul acestuia putând dura luni de zile.

Declarațiile privind livrarea către Belarus

Conform actelor din dosarul aflat la Curtea de Apel București, din declarația dată de Alexandru Munteanu în fața procurorului „rezultă că acesta avea cunoștință, încă de la momentul începerii proiectării și execuției utilajului VL40, despre faptul că echipamentul era destinat inițial să ajungă în Belarus și că, la acel moment, exportul acestuia fusese interzis”.

„Cu toate acestea, Munteanu arată că a apreciat că situația juridică urma să se schimbe și că interdicția urma să fie ridicată, motiv pentru care producția utilajului a continuat”, se arată în dosar.

Un element important al declarației îl reprezintă referirea lui Munteanu la corespondența purtată cu compania BELAZ din Belarus. Acesta recunoaște că, în noiembrie 2024, a transmis către BELAZ un e-mail propunând continuarea colaborării prin intermediul unei firme din India, care urma să producă echipamente utilizând logistica și know-how-ul firmei sale, WORLD MACHINERY WORKS SRL (WMW).

„Munteanu confirmă, astfel, existența unei relații comerciale cu entitatea din Belarus și faptul că, în contextul restricțiilor existente, era avută în vedere o modalitate alternativă de continuare a livrărilor către aceasta”, precizează documentele instanței.

Variantele pentru evitarea embargoului

Această situație se coroborează cu declarația lui Evgeni Polyakov, care a confirmat schimbul de e-mailuri, explicând că a avut loc deoarece WMW a înțeles că nu mai putea colabora direct cu entitatea din Belarus și urmărea realizarea livrărilor prin intermediul unei societăți din India.

Mai departe, Munteanu declară că pentru realizarea operațiunii comerciale s-a identificat soluția vânzării utilajului către o societate din Germania, RAPTECH, care urma să îl revândă ulterior unei societăți din Kazahstan, DIKOM ENERGY. Munteanu a precizat că societatea germană a fost identificată de Polyakov la un târg din Hanovra.

Din aceste discuții, ar fi rezultat că societatea germană putea realiza exportul cu respectarea procedurilor de autorizare de la autoritatea germană BAFA. Astfel, WMW a încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu RAPTECH și a transmis detaliile tehnice. Munteanu a explicat că, în concepția sa, utilizarea unui intermediar german care să obțină autorizațiile ar fi exonerat WMW de răspunderea pentru încălcarea embargoului.

„Prin urmare, chiar din perspectiva declarației sale, circuitul comercial prin Germania a fost ales în raport cu existența interdicției și cu necesitatea ca operațiunea să fie realizată printr-un circuit în care autorizarea exportului urma să fie solicitată autorităților germane”, se arată în dosar.

Munteanu a mai precizat că RAPTECH urma să vândă utilajul în Kazahstan societății DIKOM ENERGY, cu care WMW mai colaborase. Întrebat de ce WMW nu a încasat banii pentru utilaj, Munteanu a arătat că societatea din Kazahstan nu și-ar fi încasat, la rândul ei, banii de la societatea din Belarus.

Utilizarea echipamentului

În ceea ce privește caracterul tehnic, Munteanu a susținut că strungul poate fi încadrat ca produs cu dublă utilizare (civil și militar), dar a afirmat că nu a cunoscut că VL40 ar fi fost comandat pentru industria militară. De asemenea, a precizat că utilajul nu fusese pus în funcțiune, iar software-ul nu era instalat.

Referitor la autorizarea exportului, Munteanu a susținut că, utilajul fiind exportat intracomunitar către Germania, WMW nu ar fi avut nevoie de autorizare de la ANCEX (România), societatea germană urmând să solicite autorizarea de la BAFA. Totuși, în cazul unui alt utilaj, GHM2500, Munteanu a recunoscut că s-a solicitat autorizare de la ANCEX, cererea fiind respinsă din cauza riscului de deturnare.

Detaliile anchetei DIICOT

Surse judiciare au declarat pentru Gândul că, inițial, Munteanu și Polyakov ar fi susținut că nu cunoșteau destinatarul echipamentelor. În urma perchezițiilor informatice, anchetatorii ar fi descoperit corespondență relevantă pe cloud și e-mail, folosind interpreți de limba rusă.

Conform acestor surse, o adresă de e-mail găsită în conturile ambilor inculpați a fost o probă esențială. Prin această adresă din 19.11.2024, Munteanu l-ar fi informat pe directorul adjunct al BELAZ HOLDING Belarus, Anton Artamonov, despre posibilitatea unor fluxuri clandestine prin companii din India pentru a evita „riscurile asociate sancțiunilor țărilor occidentale”. În urma prezentării acestor dovezi, cei doi ar fi colaborat cu anchetatorii, recunoscând faptele.

Anchetatorii arată că demersurile cu companiile din Kazahstan și India au fost coordonate de un cetățean rus, Ilya Yarygin, asociat cu compania ENERGOMASH din Rusia, care produce inclusiv componente militare. Polyakov a susținut că Yarygin nu mai era angajat al acestei companii la momentul corespondenței.

De asemenea, Polyakov ar fi transmis în mod repetat lui Yarygin și unei alte persoane raportări și solicitări de decontare pentru deplasări în India, China, Emiratele Arabe și Rusia, în scopul încheierii parteneriatelor de afaceri pentru livrarea de echipamente către BELAZ Belarus. Dosarul menționează și întâlniri cu reprezentanți ai companiei ruse VSMPO-AVISMA.

Măsuri preventive și acuzații

Alexandru Munteanu și Evgheni Polyakov au fost reținuți inițial pentru 24 de ore, pe 1 octombrie. Ulterior, un judecător a stabilit cercetarea lor sub control judiciar pentru 60 de zile, respingând propunerea arestării la domiciliu cerută de DIICOT. Decizia finală privind măsurile preventive va fi luată de Curtea de Apel București.

Pe lângă cei doi, mai sunt vizați și alți angajați sau persoane implicate. Acuzațiile se referă la comercializarea, transferul și exportul de utilaje industriale cu dublă utilizare către beneficiari din Belarus aflați sub sancțiuni UE, eludând regimul de control al exporturilor și sancțiunile internaționale (O.U.G nr. 202/2008).

Utilajul VL40 (strung vertical), cu o valoare de aproximativ 1,75 milioane de euro, este considerat echipament cu dublă utilizare, susceptibil să fie folosit în scopuri militare prin integrarea unor componente și modificări tehnice. Opt persoane sunt cercetate în acest dosar penal coordonat de DIICOT – Structura Centrală.