Undă de șoc pe piața energiei: Prețurile angro au crescut cu 30% la nivel european, iar facturile românilor riscă să explodeze în prag de iarnă
Sezonul rece se prefigurează a fi unul extrem de dificil pentru consumatorii din România. Facturile la energia electrică ar putea înregistra un salt de 12-15%, o consecință directă a aprecierii prețurilor de achiziție de pe piața angro cu aproximativ 30% începând din luna iulie, o tendință generalizată la nivel european. Președintele Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), Laurențiu Urluescu, lansează un avertisment clar: acest procent de creștere ar putea fi cu mult depășit dacă statul va decide o majorare a componentei de taxe incluse în factură.
Cine va suporta impactul majorărilor la curentul electric
Aprecierea abruptă a cotațiilor pe piața angro nu se va reflecta instantaneu în buzunarele tuturor consumatorilor. Clienții care beneficiază în prezent de contracte cu preț fix sunt protejați de fluctuațiile pieței pe durata de valabilitate a acordului. Situația se schimbă radical, însă, în momentul reînnoirii contractului sau la schimbarea furnizorului, când tarifele vor fi recalibrate la noile condiții, mult mai aspre, ale pieței. Conform calculelor AFEER, o creștere de 30% a prețului energiei marfă nu echivalează cu o factură finală majorată cu același procent. Explicația constă în structura facturii: energia propriu-zisă reprezintă doar 40% din suma achitată de un consumator casnic, restul de 60% fiind reprezentat de taxe și tarife reglementate. Astfel, influența directă va fi de 12-15%, cu condiția esențială ca Executivul să nu modifice în sens crescător povara fiscală.
Deficitul de producție internă: România, dependentă de importuri pentru a evita un colaps al prețurilor
Deși România nu înregistrează, la nivel nominal, cele mai ridicate prețuri la energie din Uniunea Europeană, puterea de cumpărare mult inferioară a populației transformă orice scumpire într-o povară majoră. Mai mult, piața internă se confruntă cu un deficit cronic de energie ieftină. În contextul recentelor sincope înregistrate de Nuclearelectrica, interconectarea piețelor regionale a fost singura supapă de salvare. Importurile din statele vecine au amortizat șocul, evitând o explozie și mai mare a costurilor, flexibilitatea rețelei acoperind lipsa de producție autohtonă.
Statul, datornic la furnizori cu miliarde de lei din schemele de compensare
Dincolo de presiunea prețurilor externe, piața de energie este vulnerabilizată direct de restanțele Guvernului. Furnizorii se confruntă cu un deficit major de finanțare, fiind obligați să achiziționeze energie mai scumpă în timp ce statul blochează decontările. Potrivit lui Urluescu, autoritățile au restanțe estimate la 3-4 miliarde de lei aferente schemelor de compensare, ultima lună decontată oficial fiind tocmai ianuarie 2024. Această lipsă de lichiditate pune o presiune uriașă pe companiile de furnizare, afectate oricum de necesitatea acoperirii diferențelor de preț cauzate de ieșirea temporară a unor capacități precum Nuclearelectrica.
Cauza scumpirilor: Efectul de bumerang al OUG 27/2022 și dispariția traderilor
Contrar percepției publice, scumpirea energiei nu este rezultatul unei creșteri bruște a consumului, ci al unei contracții severe a ofertei. Furnizorii indică drept principal vinovat cadrul legislativ, mai exact OUG 27/2022, care a impus suprataxarea activității de tranzacționare. Această decizie politică a eliminat practic traderii din piață – actori economici esențiali care, în trecut, aduceau un surplus de ofertă și asigurau lichiditatea. În absența lor, piața a rămas dependentă exclusiv de producători, iar orice avarie tehnologică, așa cum s-a întâmplat la Cernavodă, destabilizează instantaneu sistemul și dictează creșterea prețurilor.
