Avertisment strategic de la Chișinău: Maia Sandu susține că Rusia a vizat transformarea Republicii Moldova într-o „a doua Belarus” la granița României

Rusia a încercat să transforme Republica Moldova într-o „a doua Belarus”, pentru a-i folosi teritoriul împotriva Ucrainei și a Uniunii Europene, a declarat Maia Sandu joi, 8 octombrie, la Moldova Security Forum. Președinta a avertizat că o Moldovă controlată de Moscova ar expune Ucraina dinspre sud-vest și ar aduce presiunea rusă până la Prut, la frontiera României, a UE și a NATO.

În discursul său, Maia Sandu a descris două amenințări care acționează simultan: apropierea războiului, prin drone și lovituri asupra infrastructurii, și operațiunile de manipulare care încearcă să întoarcă populația împotriva sprijinului pentru Ucraina și a consolidării propriei apărări.

„Rusia trimite o dronă, apoi îi învinovățește pe cei care sunt alături de victimă”, a afirmat președinta. Ea a susținut că metodele testate în Republica Moldova pot fi folosite și în statele europene care urmează să organizeze alegeri.

„O Moldovă în mâinile Moscovei” ar schimba situația de securitate la granița României

Maia Sandu a pus în centrul discursului importanța strategică a celor aproximativ 1.200 de kilometri de frontieră dintre Republica Moldova și Ucraina. Potrivit acesteia, faptul că Moldova rămâne un stat prieten permite Kievului să își concentreze forțele în est, unde se desfășoară războiul.

„O Moldovă în mâinile Moscovei ar transforma mai mult de jumătate dintre frontierele Ucrainei în frontiere ostile. Ar lăsa Ucraina expusă dinspre sud-vest, i-ar îndepărta trupele de pe front și ar aduce presiunea rusă până la râul Prut, care este frontiera Uniunii Europene și a NATO”, a declarat Sandu.

Președinta a susținut că acesta a fost obiectivul Moscovei, împiedicat prin votul cetățenilor moldoveni:

„Acesta a fost planul Rusiei. Voia să transforme Moldova într-o a doua Belarus și să folosească teritoriul nostru împotriva Ucrainei și împotriva UE. Moldovenii au oprit acest plan la urne, de două ori.”

Nouă drone într-o săptămână. Războiul ajunge „prin aer, prin apă, prin rețeaua electrică”

Potrivit cifrelor prezentate de Maia Sandu, nouă drone rusești au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova în ultimele șapte zile. În septembrie au fost înregistrate peste 20, mai multe decât în întregul an precedent.

Președinta a amintit și incidentul de luni, când resturi au lovit un autobuz la un punct de trecere a frontierei și au rănit un polițist de frontieră. Ea a vorbit despre atacuri asupra punctelor de trecere dintre Moldova și Ucraina, soldate cu moartea a două persoane care încercau să intre în Republica Moldova.

Consecințele războiului depășesc însă incidentele aeriene. Sandu a afirmat că loviturile asupra infrastructurii ucrainene au poluat, în acest an, Nistrul și au lăsat 300.000 de moldoveni fără apă sigură timp de o săptămână. O altă lovitură a avariat o linie care transportă, în anumite perioade, două treimi din energia electrică a țării.

„Așa ajunge războiul în Moldova: prin aer, prin apă, prin rețeaua electrică”, a spus aceasta.

După drone vin mesajele de panică: „Ținta este mintea cetățenilor”

Maia Sandu a susținut că incidentele sunt urmate rapid de mesaje care răstoarnă responsabilitatea pentru pericol. Canalele anonime de Telegram prezintă sprijinul pentru Ucraina drept cauza amenințărilor și acuză armata moldoveană că s-ar pregăti pentru războiul altcuiva.

„Scopul este să ne sperie cetățenii, să îi întoarcă împotriva propriilor instituții și să le erodeze sprijinul pentru Ucraina și pentru propria noastră apărare. Acesta este un război cognitiv. Ținta sa este mintea cetățenilor noștri”, a declarat președinta.

Ca exemplu, aceasta a indicat reacțiile la decizia Norvegiei de a extinde sprijinul pentru Republica Moldova la echipamente, servicii și instruire în domeniul apărării. Potrivit lui Sandu, anunțul a fost redus la expresia „echipamente militare” și prezentat drept dovadă că Moldova ar fi folosită pentru război.

„Canalele anonime au împins afirmația, algoritmii au răspândit-o, iar vocile locale ale Moscovei au repetat-o în Parlament și la televiziune. Întreaga operațiune a exploatat o teamă reală: că Moldova ar putea fi atrasă în război.”

În evaluarea sa, obiectivul este discreditarea parteneriatelor de apărare și reducerea sprijinului pentru modernizarea armatei. „O armată slabă îi convine Moscovei în ziua în care apărarea devine necesară”, a afirmat Sandu.

Avertisment pentru Europa: metodele testate în Moldova pot fi exportate

Președinta a descris Republica Moldova drept un „laborator” al interferenței electorale ruse și a avertizat că experiența sa este relevantă pentru viitoarele scrutine din UE.

Printre metodele enumerate s-au numărat aproximativ 140.000 de conturi deschise la o bancă rusească sancționată pentru mituirea alegătorilor, transporturi de numerar, utilizarea criptomonedelor, ferme de troli, site-uri de știri false și folosirea unor preoți pentru propagarea mesajelor de manipulare.

Sandu a menționat și tineri instruiți în străinătate pentru tulburări violente, alerte false cu bombă la secții de votare din Europa și atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale.

Potrivit estimării prezentate de aceasta, Rusia ar fi cheltuit anul trecut aproape 2% din PIB-ul Republicii Moldova pentru asemenea operațiuni. Afirmația reprezintă evaluarea comunicată de președintă în discurs.

Ea a avertizat că, în alte țări, intervențiile pot fi mai greu de recunoscut:

„În Moldova, interferența Rusiei a fost deschisă și brutală. În alte părți va fi mai subtilă. Va susține politicieni care pot părea parte a curentului principal și care își vor dezvălui loialitățile mai târziu.”

Campaniile, a continuat Sandu, pot evita orice referire explicită la Rusia și pot urmări, în schimb, slăbirea sprijinului pentru Ucraina, apărare, energie regenerabilă sau instituțiile statului.

Maia Sandu: oameni recrutați pentru destabilizare, redirecționați către asasinate

Într-un alt pasaj al discursului, președinta a formulat acuzații grave privind rețeaua lui Ilan Șor. Ea a susținut că persoane recrutate pentru destabilizarea Republicii Moldova au fost ulterior redirecționate către planuri de asasinare a unor ucraineni considerați importanți pentru reziliența țării.

Printre țintele enumerate s-ar fi aflat un jurnalist cunoscut, conducătorul unei întreprinderi strategice de stat și ofițeri de informații.

„Poliția noastră, investigând rețeaua Șor, a descoperit complotul, și-a unit forțele cu partenerii ucraineni și a arestat 11 persoane, patru în Moldova și șapte în Ucraina”, a declarat Sandu.

Ea a mai afirmat că desemnarea recentă a rețelei A7 de către Trezoreria SUA drept organizație criminală transnațională semnificativă arată amploarea conexiunilor acesteia. Potrivit relatării președintei despre constatările americane, rețeaua ar fi contribuit inclusiv la eludarea sancțiunilor de către Iran și la spălarea unor bani furați de hackeri nord-coreeni.

Aderarea la UE, prezentată drept garanție pentru Moldova și frontiera estică a Europei

Maia Sandu a legat consolidarea securității de aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Ea a susținut că țara contribuie deja la securitatea europeană prin protejarea frontierei, cooperarea împotriva criminalității transfrontaliere, sprijinul pentru Ucraina și participarea la misiuni internaționale.

Apărarea aeriană este acum principala prioritate, a precizat aceasta. Sandu a avertizat însă că tehnologia dronelor evoluează mai repede decât mijloacele de apărare, iar statele mici întâmpină dificultăți în achiziționarea echipamentelor necesare.

„O Moldovă în interiorul Uniunii va întări și mai mult frontiera estică a Europei și va securiza flancul sud-vestic al Ucrainei. O Moldovă lăsată într-o zonă gri îi oferă Rusiei o pârghie permanentă împotriva ambelor”, a declarat președinta.

Moldova Security Forum se desfășoară pe 8 și 9 octombrie la Chișinău, cu discuții despre securitate regională, amenințări hibride și reziliență democratică.

Notă: Citatele au fost traduse din versiunea în limba engleză a discursului.