ANAF pierde sume uriașe pentru că nu poate taxa cea mai înfloritoare activitate semi-legală din România
Industria de videochat din România continuă să genereze venituri importante, însă autoritățile fiscale nu mai pot spune cu exactitate câte persoane activează în acest domeniu și nici ce sume ajung la bugetul statului. Situația contrastează cu datele prezentate în urmă cu trei ani, când conducerea ANAF avansa cifre precise privind numărul firmelor și al persoanelor care lucrau în această industrie.
În 2023, fostul șef al ANAF vorbea despre 5.000 de societăți și aproximativ 400.000 de persoane implicate în videochat. Trei ani mai târziu, instituția susține că actualul cadru de clasificare și declarare nu îi permite să stabilească numărul exact al celor care desfășoară astfel de activități.
Milioane de lei din venituri nedeclarate
Problema veniturilor care scapă fiscalizării a ajuns în atenția inspectorilor Antifraudă. În 2025, autoritățile anunțau că au identificat cel puțin 500 de persoane din domeniul videochatului care nu declaraseră venituri de ordinul milioanelor de lei.
Recuperarea banilor ridica însă dificultăți, inclusiv din cauza localizării în străinătate a unor entități din această industrie.
Oficialii explicau situația astfel: „Cei din industria de videochat sau creatorii de conținut (…) au sediul undeva pe o insuliță legată de Canada, te duci cu bărcuța să le duci o notificare din partea noastră”.
Cele 500 de cazuri identificate reprezentau însă doar o parte din dimensiunea domeniului descrisă anterior chiar de conducerea Fiscului.
În 2023, ANAF spunea că poate urmări banii
În urmă cu trei ani, fostul președinte ANAF Lucian Heiuș susținea că instituția putea obține informații despre veniturile realizate prin marile platforme de videochat și putea urmări transferurile efectuate prin intermediul băncilor.
„Astăzi, dacă vorbim de veniturile care se obțin de pe platformele de videochat, aflăm orice informație. Există cinci platforme mari, unde orice firmă care funcționează în România pe acest domeniu de activitate are un contract cu ei și de acolo primesc bani. Acești bani intră prin bancă, îi putem urmări. Este un fenomen.
Această industrie a videochat-ului a luat o explozie foarte mare în ultima perioadă, în România”, declara atunci președintele ANAF.
Lucian Heiuș mai indica existența a 5.000 de societăți cu acest obiect de activitate și estima că aproximativ 400.000 de persoane lucrau în videochat, în condițiile unor venituri ridicate.
ANAF spune acum că nu poate stabili numărul exact
Într-un răspuns transmis Digi24.ro în 2026, ANAF arată însă că nu poate identifica precis câți contribuabili desfășoară activități în acest domeniu și, implicit, nici sumele plătite de aceștia către buget.
Instituția explică situația prin faptul că videochatul nu figurează separat și explicit nici în Clasificarea Ocupațiilor din România, nici în clasificarea CAEN.
„Având în vedere adresa dumneavoastră înregistrată la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) (…) referitor la contribuabilii care desfășoară activități economice în domeniul menționat, vă comunicăm următoarele:
În clasificarea ocupațiilor din România (COR) și clasificarea activităților din economia națională (CAEN) nu este evidențiat distinct și explicit domeniul de tip „videochat”.”
ANAF precizează că aceeași problemă apare și în cazul persoanelor fizice care își declară veniturile.
„De asemenea, pentru persoanele fizice, în sistemul declarativ actual reprezentat de Declarația unică (Formular 212 – privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice), veniturile realizate din această activitate nu au o încadrare distinctă.
Astfel, suntem în imposibilitatea furnizării informațiilor din segmentul economic menționat de dumneavoastră”, se arată în răspunsul primit de sursa citată.
Disputa privind legalitatea activității a ajuns în instanță
Lipsa unui cadru suficient de clar a dus inclusiv la un litigiu între o asociație din domeniu și Ministerul Afacerilor Interne. Asociația A.D.U.L.T. a cerut MAI să precizeze dacă anumite activități destinate adulților, inclusiv videochatul, sunt legale sau dacă pot intra în sfera penală.
Potrivit comunicatului organizației, disputa urmează să fie tranșată de instanță.
„În esență, Asociația A.D.U.L.T. a cerut Ministerului Afacerilor Interne să precizeze dacă activitățile economice de masaj erotic și videochat destinate adulților, atunci când exclud raporturile sexuale, sexul oral și sexul anal, sunt considerate activități legale sau dacă autoritățile le încadrează în sfera penală și, în acest din urmă caz, în baza cărui text de lege.”
Asociația susține că MAI a refuzat să ofere un răspuns pe motiv că informația solicitată nu ar fi de interes public.
„MAI nu vrea să răspundă la această întrebare, motivând că nu ar fi de interes public, în ciuda faptului că mii de români lucrează în aceste domenii.
Miza procesului depășește industria adult. Întrebarea de fond este dacă o autoritate publică poate refuza să explice cetățenilor și antreprenorilor cum interpretează și aplică legea, pentru ca ulterior aceștia să riște controale, închiderea afacerilor sau acuzații penale tocmai din cauza lipsei de claritate”, se arată în comunicatul remis.
Videochatul, împărțit între mai multe coduri CAEN
În lipsa unei încadrări dedicate, firmele care desfășoară astfel de activități sunt înregistrate folosind diferite coduri CAEN.
Printre acestea se află CAEN 9609, destinat altor activități de servicii personale neclasificate în altă parte, dar și codurile CAEN 6312, pentru activitățile portalurilor web, și CAEN 6311, destinat prelucrării datelor, administrării paginilor web și activităților conexe.
Astfel, aceeași industrie poate ajunge încadrată în categorii diferite, de la servicii personale până la activități din zona digitală. Această situație menține un vid legislativ care ar putea fi eliminat printr-o intervenție a Parlamentului și care, în prezent, complică inclusiv combaterea evaziunii fiscale.
