Alertă majoră în sectorul energetic: România riscă restricții de consum în cea mai dificilă lună a anului
Sistemul Energetic Național intră într-o perioadă critică, după luni de secetă severă, oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă și diminuarea resurselor disponibile pentru producția de energie. În octombrie, România trebuie să gestioneze simultan un consum ridicat, o producție hidroenergetică redusă și o disponibilitate incertă a surselor regenerabile.
Guvernul a prelungit starea de alertă energetică până la 31 octombrie și i-a acordat Transelectrica instrumente suplimentare pentru a interveni în cazul unor dezechilibre majore. În scenariul în care producția internă nu mai poate acoperi cererea, măsurile pot ajunge până la oprirea exporturilor și limitarea consumului.
Dunărea, marea problemă pentru Cernavodă
Una dintre principalele vulnerabilități este situația hidrologică excepțional de dificilă. Debitele Dunării au coborât la niveluri extrem de reduse, cu efect direct asupra funcționării centralei nucleare de la Cernavodă.
Unitatea 1 a fost oprită la sfârșitul lunii iulie, iar Unitatea 2 a fost oprită forțat la mijlocul lunii august. În condițiile actuale, revenirea ambelor reactoare în prima parte a lunii octombrie depinde de evoluția nivelului Dunării.
Prognozele indică un interval critic în jurul perioadei 15-22 octombrie, când nivelul apei ar putea ajunge în apropierea pragului de -262 de centimetri sau chiar să îl depășească.
Fără debite suficiente la Baziaș, punctul de intrare al Dunării în România, și fără o îmbunătățire rapidă a situației hidrologice pe râurile interne, repornirea reactoarelor nucleare devine dificilă. Iar absența lor lasă sistemul fără o cantitate importantă de energie produsă în bandă.
Hidroelectrica, aproape scoasă din joc
Nici hidroenergia nu poate compensa deocamdată deficitul. Producția Hidroelectrica este afectată atât de lipsa apei, cât și de modul în care funcționează piața energiei.
Compania intră mai ales dimineața și seara, în perioadele de vârf de consum, în timp ce în restul zilei producția poate coborî la doar 200-300 MW. Diferența este uriașă raportat la o capacitate instalată de aproximativ 6.400 MW.
Practic, o parte importantă a capacității hidro rămâne neutilizată, pentru că resursa de apă trebuie gestionată cu maximă precauție.
Consum de până la 8.000 MW la vârful de seară
Estimările pentru octombrie indică un consum care poate ajunge la aproximativ 8.000 MW în intervalul 18:00-22:00, exact momentul în care presiunea asupra sistemului poate deveni maximă.
Termocentralele pe cărbune pot furniza cel mult aproximativ 1.200 MW, însă rezervele limitate de combustibil nu permit funcționarea continuă la capacitate maximă. Grupurile sunt astfel folosite cu precădere în zilele lucrătoare, când necesarul este mai mare.
Nici energia regenerabilă nu oferă o plasă de siguranță suficient de solidă. Producția eoliană poate ajunge temporar la 2.500 MW, însă pentru prima parte a lunii octombrie sunt anticipate valori de numai 600-1.000 MW.
La fotovoltaice, problema este și mai evidentă odată cu scurtarea zilei și apariția norilor. Producția maximă este estimată sub 2.800 MW, iar după-amiaza scade rapid, tocmai înaintea perioadei de vârf a consumului.
Nici importurile nu pot fi soluția magică
România nu se poate baza fără limite nici pe energia din regiune. Țările vecine au propriile probleme, iar piața regională este supusă acelorași presiuni.
Un exemplu este Ungaria, unde centrala nuclearoelectrică de la Paks are programată retragerea temporară din exploatare a unui grup de 500 MW.
În aceste condiții, spațiul de manevră pentru importuri masive se restrânge.
Ce poate face Transelectrica dacă situația se agravează
Cadrul adoptat de Guvern îi oferă Transelectrica posibilitatea de a interveni gradual, în funcție de gravitatea dezechilibrului.
În primul rând, pot fi crescute rezervele tehnologice ale unităților capabile să funcționeze cu combustibili alternativi și pot fi pornite grupurile aflate în rezerva tehnică.
Dacă aceste măsuri nu sunt suficiente, următorul pas poate fi reducerea sau anularea capacității de interconexiune și a exporturilor de energie, astfel încât electricitatea disponibilă să rămână în sistemul național.
Într-un scenariu și mai dificil, poate fi dispusă limitarea în tranșe a consumului. Măsura ar viza, în principal, consumatorii industriali și alți consumatori prevăzuți în normativul de limitare, cu notificarea acestora cu cel puțin 24 de ore înainte.
Octombrie, testul de rezistență
Deocamdată, aceste măsuri reprezintă instrumente de siguranță, nu o confirmare că România va ajunge la întreruperi sau restricții de consum. Totuși, faptul că autoritățile au pregătit explicit mecanisme care pot merge până la anularea exporturilor și reducerea consumului arată cât de îngustă a devenit marja de siguranță a sistemului.
România intră, astfel, într-o lună în care vremea va conta enorm. O revenire a debitelor, condiții favorabile pentru producția eoliană și o bună coordonare a dispecerizării pot ține sistemul departe de măsurile extreme.
În schimb, dacă seceta persistă, reactoarele de la Cernavodă rămân indisponibile, iar vântul și soarele nu livrează suficient, presiunea se va muta inevitabil asupra rezervelor și asupra consumatorilor. Octombrie devine, practic, un test pentru cât de multă energie mai poate scoate România dintr-un sistem care funcționează deja cu marja de siguranță subțiată.
