Reuters trage un semnal de alarmă privind economia României în contextul crizei politice: Decizie crucială a agenției S&P privind ratingul de țară

România intră într-un moment critic pentru finanțele sale, după ce eșecul instalării Guvernului Siegfried Mureșan a prelungit la cinci luni blocajul politic. S&P Global urmează să anunțe vineri o nouă evaluare a ratingului suveran, iar țara se află deja pe ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Reuters avertizează că prelungirea crizei politice se suprapune peste creșterea rapidă a datoriei și peste necesitatea continuării reducerii deficitului, în timp ce piețele au început deja să taxeze incertitudinea: leul a atins minime record, iar randamentele obligațiunilor românești au crescut puternic.

Miza depășește cu mult actuala confruntare politică. Pierderea calificativului „investment grade” ar putea scoate România din universul investițional al unor fonduri care, prin mandat, nu pot deține datorie cu rating speculativ, ceea ce poate amplifica presiunea asupra obligațiunilor și poate majora costurile de finanțare.

Reuters arată că respingerea Guvernului Mureșan în Parlament a venit într-un moment sensibil pentru România, exact înaintea evaluării programate de S&P.

Agenția notează că blocajul politic a pus deja presiune pe activele românești. În ultimele două săptămâni, randamentele obligațiunilor locale pe zece ani au urcat cu aproximativ 60-80 de puncte de bază, până la cele mai ridicate niveluri din ultimul an.

Obligațiunile externe românești cu maturități lungi s-au tranzacționat, de asemenea, în ultimele zile la cele mai mici prețuri înregistrate după mai 2025.

România este la o treaptă de categoria „junk”

Aici este adevărata miză a zilei de vineri.

S&P menține România pe ultima treaptă a categoriei investment grade, cu perspectivă negativă. Asta înseamnă că spațiul de siguranță în interiorul categoriei recomandate investițiilor este minim.

Reuters remarcă un alt semnal venit din piață: contractele CDS pe cinci ani — instrumente prin care investitorii se protejează împotriva riscului de neplată — s-au tranzacționat de la începutul anului la niveluri care reflectă în preț un risc corespunzător unui rating mai slab, în jurul categoriei BB.

Cu alte cuvinte, chiar înaintea unei eventuale decizii formale a agențiilor, o parte din risc este deja evaluată de piețe.

Analiștii Capital Economics consideră că România a făcut progrese, dar acestea nu sunt suficiente pentru eliminarea pericolului.

„Finanțele publice ale României s-au îmbunătățit. Dar sunt necesare progrese mult mai mari pentru a-i asigura pe investitori și pentru a elimina riscul unei retrogradări a ratingului de credit”, au transmis aceștia, citați de Reuters.

Ce ar putea salva România de la retrogradare

Există însă și o diferență importantă între criza politică și deteriorarea efectivă a politicii fiscale.

Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețe emergente la Generali Asset Management, consideră că agențiile ar putea tolera o perioadă suplimentară de instabilitate politică atât timp cât România continuă consolidarea fiscală.

El a estimat la unu din patru riscul unei retrogradări din partea S&P la actuala evaluare. Aceasta este însă estimarea analistului citat de Reuters, nu o probabilitate comunicată de S&P.

„S&P și Moody’s ar putea tolera ambele o perioadă mai lungă de instabilitate politică, cu condiția ca consolidarea fiscală să rămână pe traiectoria stabilită, dar probabil nu dincolo de primul trimestru din 2027”, a explicat Tresca.

Există însă două evoluții pe care acesta le indică drept potențiale declanșatoare ale unei retrogradări: o abatere semnificativă de la planul de reducere a deficitului sau convocarea alegerilor anticipate.

Reuters: Investitorii urmăresc inclusiv posibilitatea unei majorități PSD-AUR

Eșecul Guvernului Mureșan introduce și o nouă necunoscută politică în ecuația financiară.

Reuters scrie că respingerea Cabinetului mărește perspectiva unei eventuale alianțe între AUR și PSD pentru constituirea unei noi majorități parlamentare, scenariu urmărit cu îngrijorare de investitorii citați de agenție din cauza posibilelor implicații asupra programului de consolidare fiscală.

Este important că, în acest moment, o asemenea formulă de guvernare nu este un fapt consumat, ci un scenariu politic discutat în analiza Reuters.

Tema a apărut și după votul de miercuri din Parlament. Ilie Bolojan a vorbit despre o „majoritate PSD-AUR” care, în opinia sa, s-a manifestat atât la căderea fostului său Cabinet, cât și în actuala configurație parlamentară.

Miza pentru piețe nu este însă culoarea politică a viitorului Executiv, ci dacă următorul Guvern va continua măsurile asumate pentru reducerea deficitului.

România a trecut deja la limită de un test important

Semnalele de avertizare ale agențiilor de rating nu sunt noi.

La sfârșitul lunii iulie, România a evitat retrogradarea în categoria speculativă la evaluarea Fitch. Cele trei mari agenții — S&P, Moody’s și Fitch — mențin însă ratingul suveran al României pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor și cu perspectivă negativă.

O condiție esențială indicată de agenții este continuarea consolidării fiscale.

Unul dintre următoarele teste va fi bugetul pentru 2027, care trebuie să demonstreze că România continuă reducerea deficitului și nu abandonează ajustarea odată cu schimbarea Guvernului.

Bucureștiul și-a asumat în relația cu Bruxelles-ul readucerea deficitului bugetar sub plafonul european de 3% din PIB până în 2030.

Nazare: „Podul din spatele nostru este rupt”

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, transmite că, indiferent de criza politică, România nu își mai permite să oprească procesul de consolidare fiscală.

Mesajul său este unul dintre cele mai dure din ultimele zile.

„Am auzit nu o dată, ci de mai multe ori opinia că am putea lua o pauză, să ducem deficitul la 6% din PIB și să ne oprim. Nu ne permitem să facem o pauză. Podul din spatele nostru este rupt, există doar drumul înainte”, a declarat Nazare la o conferință financiară.

Mesajul ministrului vine în aceeași direcție cu declarațiile făcute miercuri seară de Ilie Bolojan.

Premierul interimar a afirmat că următoarea etapă a consolidării fiscale nu mai trebuie realizată prin creșteri de taxe, ci prin reducerea cheltuielilor publice.

„Orice echilibrare a deficitelor trebuie făcută anul viitor pe scăderea cheltuielilor statului, nu pe noi taxe. N-am avut ce să facem prima dată, a trebuit să reașezăm taxele, dar nu avem nicio scuză să nu reducem cheltuielile”, a declarat Bolojan.

BNR trage un alt semnal de alarmă: viteza cu care crește datoria

Deficitul nu este singurul indicator urmărit.

Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu a avertizat că problema României este și viteza acumulării datoriei publice.

„Ceea ce este îngrijorător în cazul României este viteza acumulării datoriei în ultimii ani, când rata de creștere a fost de trei ori mai mare decât în perioada de dinaintea pandemiei”, a declarat Marinescu.

Efectele sunt deja vizibile în buget.

Potrivit viceguvernatorului BNR, costurile cu dobânzile sunt estimate la aproximativ 3% din PIB.

Asta înseamnă că statul ajunge să consume numai pentru plata dobânzilor o sumă echivalentă cu întregul plafon de deficit bugetar pe care regulile europene îl consideră reper pe termen lung.

„Cheltuim mai mult cu dobânzile decât ținta de deficit pe care încercăm să o atingem”, a explicat Marinescu.

Necesarul brut de finanțare a depășit, de asemenea, 10% din PIB, nivel pe care oficialul BNR îl consideră „dincolo de zona optimă pentru indicatorii de risc”.

Deficitul scade puternic, dar criza politică amenință să umbrească progresul

Există și o parte favorabilă în tabloul finanțelor publice.

Deficitul bugetului general consolidat a coborât la 2,89% din PIB în primele opt luni din 2026, față de 4,51% din PIB în perioada similară din 2025.

Pentru întregul an, ținta Guvernului este de 6,2% din PIB, după un deficit de peste 9% în 2024.

Este o ajustare semnificativă, iar tocmai continuarea ei reprezintă unul dintre argumentele care pot cântări în evaluările agențiilor de rating.

Problema este dacă instabilitatea politică va începe să afecteze capacitatea statului de a continua reformele, de a adopta bugetul și de a respecta calendarul reducerii deficitului.

„Cu cât criza politică persistă mai mult, cu atât crește riscul ca, în cele din urmă, aceasta să înceapă să afecteze lucrurile din perspectiva ratingului”, avertizează Kathryn Exum, co-șefă a departamentului de cercetare și strategie pentru datorii suverane la Gramercy.

Ce s-ar întâmpla dacă România pierde „investment grade”

Aici este miza care face subiectul de interes mult mai larg decât piețele financiare.

O retrogradare sub pragul investment grade poate determina anumite fonduri ale căror mandate permit numai active cu rating investițional să reducă sau să elimine expunerea pe obligațiunile românești.

Kathryn Exum avertizează că o retrogradare ar putea declanșa vânzări forțate, ceea ce ar împinge în sus diferențialele de randament ale obligațiunilor.

Pentru România, asta poate însemna un cost mai ridicat pentru finanțarea datoriei și refinanțarea obligațiilor existente. Iar într-un stat care are deja cheltuieli cu dobânzile estimate la aproximativ 3% din PIB, fiecare creștere suplimentară a costului finanțării restrânge spațiul disponibil în buget pentru alte cheltuieli.

De aceea, testul de vineri al S&P nu privește doar ratingul României. Agenția va evalua o țară care a început să-și reducă deficitul, dar care intră în evaluare fără un nou Guvern instalat și după cinci luni de instabilitate politică.

Iar după eșecul Cabinetului Mureșan, întrebarea esențială pentru piețe devine dacă următoarea formulă de guvernare va continua consolidarea fiscală sau dacă blocajul politic va începe să anuleze progresele făcute până acum.