Raport devastator de la Washington privind Guvernul României: „regulile se schimbă des, predictibilitatea este zero!”
Departamentul de Stat al SUA semnalează, într-un raport publicat pe 30 septembrie 2026 privind climatul investițional din România, o serie de probleme care țin de funcționarea Guvernului și a administrației publice, de la impredictibilitatea fiscală și modificarea frecventă a legislației până la consultările publice insuficiente, absorbția greoaie a fondurilor europene și capacitatea administrativă redusă.
Documentul, intitulat „2026 Romania Investment Climate Statement”, include probleme acumulate în timpul mai multor guvernări. Raportul este însă publicat în perioada în care Executivul condus de Bolojan a aplicat măsuri de consolidare fiscală, iar Departamentul de Stat notează explicit că acestea, alături de schimbarea priorităților politice, contribuie la un climat de afaceri mai puțin predictibil.
România rămâne, în același timp, o destinație atractivă pentru investițiile străine datorită poziției strategice, apartenenței la UE și NATO, forței de muncă, costurilor competitive și resurselor naturale, însă climatul investițional este caracterizat de raport drept unul „mixt”.
Departamentul de Stat: Consolidarea fiscală contribuie la un climat de afaceri mai puțin predictibil
Raportul pornește de la încetinirea puternică a economiei și de la persistența dezechilibrelor macroeconomice.
Economia României a crescut cu mai puțin de 1% atât în 2024, cât și în 2025, după un avans de 2,5% în 2023, iar inflația a urcat de la 5,6% în 2024 la 7,3% în 2025, rămânând peste intervalul urmărit de Banca Națională.
În acest context, Departamentul de Stat face o observație care vizează direct politicile guvernamentale:
„Schimbarea priorităților coaliției, precum și măsurile de consolidare fiscală contribuie la un climat de afaceri mai puțin predictibil, iar corupția rămâne o provocare continuă, în ciuda progreselor semnificative”, se arată în raport.
Documentul precizează că România continuă să se apropie de nivelurile europene în materie de venituri și productivitate, dar avertizează asupra „vulnerabilităților macroeconomice”, indicând în special cele două deficite majore – deficitul bugetar și deficitul de cont curent.
„Climatul investițional din România rămâne mixt, iar potențialii investitori ar trebui să efectueze verificări aprofundate atunci când analizează orice investiție. Deși România converge către nivelurile UE în ceea ce privește veniturile și productivitatea, vulnerabilitățile macroeconomice persistă, în special deficitele gemene, bugetar și de cont curent”, arată Departamentul de Stat.
Raportul nu contestă, așadar, necesitatea corectării dezechilibrelor fiscale, dar avertizează asupra efectului pe care consolidarea fiscală și schimbarea regulilor îl pot avea asupra predictibilității pentru companii.
Critici privind modul în care Guvernul schimbă legislația: consultări ocolite și evaluări de impact insuficiente
Una dintre temele care revine în mai multe capitole ale documentului este modul în care autoritățile române adoptă legislația economică și fiscală.
Departamentul de Stat notează că legea impune consultarea părților interesate și efectuarea unor evaluări de impact înainte de adoptarea legislației. În practică, însă, aceste obligații nu sunt respectate în mod consecvent.
„Consultările cu părțile interesate și evaluările de impact sunt obligatorii înainte de adoptarea legislației. Totuși, aceste cerințe au fost respectate în mod neuniform, iar entitățile publice, în general, nu efectuează evaluări de impact”, se arată în document.
Raportul revine ulterior asupra problemei și arată că legislația românească prevede o perioadă de 30 de zile pentru observații asupra reglementărilor care afectează mediul de afaceri, dar că regulile sunt frecvent ocolite.
„Termenele prevăzute de lege pentru consultarea publică nu sunt însoțite de penalități sau sancțiuni aplicabile și, prin urmare, autoritățile publice ocolesc în mod regulat prevederile acesteia. Consultările publice și evaluările de impact rămân limitate, iar modificările legislative sunt adoptate în grabă, prin proceduri extraordinare”, constată raportul.
Departamentul de Stat citează și raportul Comisiei Europene din 2025, potrivit căruia modificările frecvente ale mediului fiscal și de reglementare pot frâna investițiile.
În plus, proiectele care urmează să intre în ședințele Guvernului nu sunt întotdeauna publicate integral și în avans, chiar dacă, de regulă, agenda ședințelor Executivului cuprinde legături către proiectele de hotărâri, ordonanțe sau memorandumuri.
Legislația fiscală, schimbată frecvent și fără analize suficiente
Departamentul de Stat susține că una dintre principalele probleme ale României este lipsa predictibilității legislative, care reduce atractivitatea țării pentru investitori.
„Implementarea acestor legi și reglementări rămâne frecvent în urmă sau este inconsistentă, iar lipsa predictibilității legislative subminează atractivitatea României ca destinație pentru investiții”, arată raportul.
În privința fiscalității, formularea este și mai directă:
„Legislația fiscală este revizuită frecvent, adesea fără o evaluare bazată pe dovezi sau pe date a impactului pe care modificările îl pot avea asupra companiilor și economiei.”
Problema este reflectată și în percepția mediului de afaceri. Potrivit Eurobarometrului din ianuarie-februarie 2025 citat de Departamentul de Stat, 96% dintre oamenii de afaceri români considerau nivelul taxelor o problemă pentru desfășurarea afacerilor, iar 91% indicau legislația și politicile care se schimbă rapid.
Alte 84% dintre persoanele intervievate indicau complexitatea procedurilor administrative, iar 72% corupția.
Critici dure pentru administrație: PNRR, afectat de birocrație și capacitate redusă
Raportul acordă o atenție deosebită fondurilor europene, pe care le consideră esențiale pentru perspectivele economice ale României.
Departamentul de Stat estimează că România este eligibilă pentru până la 77 de miliarde de euro până în 2030, inclusiv 28,5 miliarde de euro prin instrumentul Next Generation EU și PNRR.
Totuși, implementarea este prezentată ca problematică.
„Finalizarea PNRR rămâne dificilă din cauza capacității administrative limitate, constrângerilor birocratice și implementării lente”, se arată în raport.
Problema era una recunoscută inclusiv la nivelul Guvernului Bolojan. În mai 2026, premierul a convocat o videoconferință cu prefecții privind aproximativ 5.300 de proiecte PNRR derulate de autoritățile locale și le-a cerut să urgenteze implementarea astfel încât România să nu piardă fondurile alocate.
Departamentul de Stat constată probleme similare și în cazul programelor europene destinate companiilor. Procesul de aplicare, selecție și negociere poate fi îndelungat, iar firmele trebuie de multe ori să suporte inițial cheltuielile.
„Rambursarea cheltuielilor eligibile, care trebuie finanțate în avans de investitor, este adesea foarte lentă”, precizează raportul.
Absorbția și implementarea fondurilor europene continuă, potrivit documentului, să fie împiedicate de „subdimensionarea instituțiilor publice, lipsa de capacitate, procedurile greoaie și dificultatea solicitanților de a obține finanțare privată”.
Investițiile care depind de stat, mai complicate
Departamentul de Stat avertizează și asupra dificultăților suplimentare întâmpinate de investitorii care trebuie să lucreze direct cu autoritățile române.
„Investițiile care implică autoritățile publice pot fi mai complicate decât investițiile sau societățile mixte cu companii private românești. Tranzacțiile mari care implică Guvernul, în special parteneriatele public-private, pot fi blocate de interese politice și economice sau întârziate de lipsa de coordonare între ministere”, se arată în document.
Investitorii reclamă, de asemenea, timpul excesiv necesar pentru obținerea certificatelor și autorizațiilor urbanistice, aprobărilor de mediu, titlurilor de proprietate, licențelor sau racordării la utilități.
Sectorul energetic, vulnerabil la deciziile neașteptate ale Guvernului
Unul dintre cele mai sensibile domenii este energia, indicată în același raport și drept unul dintre sectoarele cu potențial major pentru investițiile americane.
Departamentul de Stat avertizează însă că tocmai energia este „deosebit de vulnerabilă” la intervențiile legislative și fiscale.
„Sectorul energetic este deosebit de vulnerabil la schimbări frecvente și neanticipate ale legislației, inclusiv în ceea ce privește taxele, care pot modifica în mod imprevizibil cadrul de funcționare”, se arată în raport.
Documentul enumeră taxarea profiturilor excepționale, plafonarea prețurilor și reglementarea pieței gazelor și atrage atenția asupra modului de adoptare a acestor măsuri.
„Atât Parlamentul, cât și Guvernul au adoptat cea mai mare parte a acestei legislații cu puțină consultare publică sau fără evaluări ale impactului de reglementare”, constată Departamentul de Stat.
Guvernul are întârzieri inclusiv la facilitățile promise unor investitori
Raportul semnalează probleme și în funcționarea schemelor de ajutor de stat. Departamentul de Stat menționează că numeroase companii străine, inclusiv americane, au beneficiat cu succes de ajutoare acordate de România, dar adaugă:
„Guvernul continuă să înregistreze întârzieri în rambursarea unor facilități fiscale sau rebate-uri promise unor companii străine.”
Companiile sunt avertizate că disponibilitatea fondurilor din bugetul de stat și respectarea cerințelor de reglementare pot influența efectuarea plăților.
Companiile de stat: numiri discreționare și dividende luate pentru acoperirea nevoilor bugetare
Un alt capitol critic privește companiile de stat. România are, potrivit oficialilor citați în raport, peste 1.500 de întreprinderi publice, multe dintre acestea acumulând pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde de lei.
Departamentul de Stat consideră că implementarea Codului de guvernanță corporativă este în continuare „incompletă și neuniformă”, deși constituirea AMEPIP și modificările legislative au urmărit profesionalizarea conducerii companiilor.
Raportul arată că:
„Numirile discreționare în consiliile de administrație și numirea unor consilii interimare au limitat eficiența și eficacitatea întreprinderilor de stat.”
Documentul observă totodată că „guverne succesive au distribuit dividendele companiilor de stat profitabile pentru a crește veniturile bugetului de stat”.
Lipsa unei strategii pentru deficitul de forță de muncă
O critică directă la adresa politicii guvernamentale apare și în capitolul privind piața muncii. România dispune încă de o forță de muncă relativ bine calificată și cu salarii competitive, dar deficitul de specialiști s-a accentuat în IT și sănătate pe fondul emigrării și problemelor din educație.
Raportul notează că aproximativ 2,4 milioane de români lucrează în alte state UE și că povara fiscală asupra costului muncii este de aproximativ 42,8%, față de o medie europeană de 38,6%.
Concluzia Departamentului de Stat este tranșantă:
„Guvernului îi lipsește o strategie cuprinzătoare pentru remedierea deficitului de forță de muncă, în pofida măsurilor luate în ultimii ani pentru atragerea și păstrarea talentelor.”
Corupția rămâne o problemă pentru mediul de afaceri
Raportul Departamentului de Stat rezervă un capitol distinct corupției și arată că, deși România a făcut progrese importante în ultimii ani, fenomenul continuă să reprezinte o problemă pentru funcționarea instituțiilor și pentru mediul investițional.
Documentul amintește că Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost închis după ce Comisia Europeană a constatat suficiente progrese în combaterea corupției la nivel înalt și în reforma justiției. În același timp, însă, evaluarea americană subliniază că dificultățile nu au dispărut.
„România a făcut progrese semnificative în combaterea corupției, însă aceasta rămâne o provocare continuă”, se arată în raport.
Departamentul de Stat notează că România dispune de legislație și instituții dedicate combaterii corupției, însă aplicarea efectivă a cadrului existent rămâne problematică.
Percepția mediului de afaceri rămâne foarte negativă
Una dintre cele mai relevante constatări privește modul în care oamenii de afaceri percep fenomenul.
Potrivit Eurobarometrului din ianuarie-februarie 2025, citat în raport, 90% dintre oamenii de afaceri români consideră că fenomenul corupției este răspândit în România, față de o medie a Uniunii Europene de 63%.
De asemenea, 62% dintre cei chestionați cred că funcționarii publici își favorizează rudele sau prietenii.
„Investitorii americani s-au plâns atât de corupția din sectorul public, cât și de cea din mediul de afaceri din România, menționând cel mai frecvent serviciul vamal, oficialii municipali și autoritățile financiare locale”, arată Departamentul de Stat.
Corupția apare, de altfel, între cele mai importante probleme indicate de mediul de afaceri, după nivelul taxelor, schimbările frecvente de legislație și complexitatea procedurilor administrative. Potrivit datelor citate în raport, 72% dintre respondenți au indicat corupția drept o problemă pentru desfășurarea afacerilor.
Cadrul anticorupție există, dar aplicarea lui rămâne dificilă
Raportul citează și evaluarea economică OECD din 2026, potrivit căreia percepția corupției și accesul limitat la oportunități de participare la licitații rămân larg răspândite.
Departamentul de Stat notează că România îndeplinește standardele de reglementare OECD în domeniul anticorupției și dispune de cadre strategice bine dezvoltate, inclusiv Strategia Națională Anticorupție. Problema apare însă la nivelul implementării.
„Cadrul anticorupție al României îndeplinește standardele de reglementare ale OECD și înregistrează rezultate bune în ceea ce privește cadrele strategice, însă, în practică, implementarea și aplicarea rămân dificile”, se arată în document.
Noua Strategie Națională Anticorupție pentru perioada 2026-2029 se află, potrivit raportului, în proces de elaborare sub coordonarea Ministerului Justiției.
Achizițiile publice, una dintre zonele sensibile
Raportul leagă problema corupției și de achizițiile publice, unde mecanismele de prevenire a conflictelor de interese continuă să aibă un rol important.
Sistemul PREVENT, administrat de Agenția Națională de Integritate, a analizat în 2025 un număr de 16.098 de proceduri de achiziții publice. În urma verificărilor, ANI a emis 15 avertismente de integritate privind posibile conflicte de interese, aferente unor proceduri în valoare totală de 242 de milioane de lei.
În același timp, Departamentul de Stat consemnează că o decizie a Curții Constituționale din mai 2025 a limitat semnificativ atribuțiile ANI.
Raportul arată astfel că, deși România dispune de mecanisme de prevenire și control, problemele de integritate și percepția corupției continuă să afecteze încrederea investitorilor și funcționarea mediului de afaceri.
România rămâne atractivă, dar investitorilor li se recomandă prudență
În pofida criticilor, raportul nu prezintă România drept o destinație ostilă investițiilor. Regimul investițional este descris drept în mare parte deschis, investitorii străini beneficiază de tratament egal, își pot repatria integral profiturile după plata taxelor, iar sistemul bancar este considerat stabil și profitabil.
România este văzută ca având oportunități importante în IT, industria auto, energie, apărare, producție, industria alimentară, sănătate și servicii financiare.
Mesajul general transmis investitorilor este însă unul de prudență: avantajele structurale ale României sunt contrabalansate de deficitele macroeconomice, modificările frecvente ale regulilor, birocrație și capacitatea administrativă redusă.
Departamentul de Stat recomandă explicit potențialilor investitori să efectueze verificări aprofundate înainte de a investi în România, afirmând că lipsa predictibilității legislative și de reglementare continuă să afecteze negativ climatul investițional.
