România a înregistrat, între 2005 și 2025, cea mai mare creștere a vârstei mediane din întreaga Uniune Europeană – 8,6 ani, mai mult decât Portugalia sau Grecia, până la o medie de 44,9 ani la nivelul blocului comunitar, spune președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, într-un text publicat joi în publicația „Barometru Statistic”.
„Nu trebuie să așteptăm o redresare miraculoasă a natalității, ci trebuie să ne adaptăm serviciile publice la fenomenele demografice”, spune Tudorel Andrei.
Peședintele INS folosește în analiza lui cifre din cea mai recentă ediție Eurostat (Demography of Europe – 2026) și este citată de Tudorel Andrei,ca pe o schimbare de atitudine: declinul demografic nu mai e o ipoteză de proiectat, ci un parametru de bază după care ar trebui construite politicile publice.
Diagnosticul e susținut de doi indicatori pe care statistica oficială îi urmărește separat. Rata generală de fertilitate arată ce s-a întâmplat până acum; rata totală de fertilitate (numărul mediu de copii pe care o femeie îi naște pe parcursul vieții fertile) arată încotro se îndreaptă lucrurile.
Pentru ca o populație să se mențină constant pe cale naturală, explică șeful INS, acest al doilea indicator trebuie să fie de 2,1 copii per femeie.
În România a ajuns la 1,39 în 2024, în timp ce vârsta medie a femeii la prima naștere a depășit 27 de ani. Combinația celor două tendințe face, spune Andrei, „simplu de anticipat” că numărul total de nașteri nu se va redresa în perioada următoare.
Doar 6 state din UE au spor natural pozitiv
La nivel european, doar șase state ( Franța, Malta, Cipru, Suedia, Irlanda și Luxemburg) au mai raportat, în 2023, un spor natural pozitiv. Chiar și acolo, tendința s-a inversat: Franța a intrat pe minus în 2025, pentru prima dată de la al Doilea Război Mondial, potrivit datelor Insee.
Președintele INS invocă lucrarea recentă a demografului francez Thibault Prébay, Démographie, la bombe tranquille (Éditions du Rocher, 2026), pentru a face o distincție pe care România o ignoră sistematic: spre deosebire de șocurile economice, care lovesc brusc, dezechilibrele demografice se acumulează lent și, tocmai de aceea, sunt printre puținele fenomene sociale cu adevărat predictibile pe termen lung.
Populația nu va crește, să ne construim politicile pe această realitate
Andrei citează direct concluzia lui Prébay: a spera într-o revenire semnificativă și durabilă a natalității „pare acum utopic”; întrebarea reală e cum se adaptează economia și sistemele sociale la o lume în care creșterea demografică se oprește.
De aici derivă și miza practică a observației: e nevoie de recalibrarea serviciilor publice: educație, sănătate, sisteme de pensii, pornind de la premisa că populația nu va mai crește, nu de la speranța că ar putea.
Textul se închide cu un argument instituțional distinct de cel demografic: statistica oficială nu e doar un instrument de diagnoză, ci – în formularea președintelui Statisticii- „un bun public fundamental” pentru democrație și bună guvernanță.
