Revoluție în traficul urban din România: Noul Cod al Urbanismului obligă primăriile să introducă zone cu emisii scăzute și taxe pentru mașinile poluante
După ani în care singura bătălie a șoferilor din marile orașe a fost cea pentru un loc de parcare, toate primăriile din România ar urma să delimiteze, în cel mult un an, zone cu emisii scăzute sau zero. Potrivit prevederilor noului Cod al urbanismului, accesul în anumite perimetre ar putea fi permis doar contra cost pentru autoturismele mai poluante.
Ce prevede noul Cod al urbanismului pentru orașele din România
Mecanismul ar urma să funcționeze simplu, cel puțin pe hârtie. Orașele s-ar împărți în zone în care accesul mașinilor este reglementat după nivelul de poluare al fiecărui autovehicul.
Adică autoturismele mai puțin poluante ar circula liber în anumite spații, în timp ce pentru restul intrarea ar fi condiționată de plata unei taxe. Regulile concrete și eventualele tarife nu sunt stabilite la nivel central, ci ar urma să fie decise de fiecare administrație locală în parte.
Declarat, măsurile țintesc reducerea poluării și a aglomerației din trafic. Ba mai mult, schimbarea ridică deja semne de întrebare atât în rândul conducătorilor auto, cât și al specialiștilor.
Bucureștiul lucrează la trei variante de regulament
Capitala este primul oraș care trebuie să spună cum aplică noile prevederi. Potrivit informațiilor prezentate de Observator, București ar avea deja trei variante de lucru, iar regulamentul final ar trebui să fie gata până la sfârșitul lunii septembrie.
Referitor la calendarul strâns, primarul general Ciprian Ciucu a atras atenția asupra riscului ca România să intre în procedură de infringement. Acesta a explicat că autoritățile încearcă să limiteze eventualele penalități.
Una dintre variantele aflate pe masă presupune instalarea unor camere inteligente care ar identifica autoturismele poluante intrate în zonele restricționate. Șoferii care nu respectă regulile ar putea fi depistați automat și sancționați, fără intervenția unui echipaj în stradă.
Pentru mulți dintre ei, ajustarea nu ar fi deloc simplă. Mașina personală rămâne principalul mijloc de transport către locul de muncă.
Fostul șef al Poliției Rutiere avertizează că traficul se mută
Nu toți specialiștii sunt convinși că interzicerea accesului rezolvă problema. Dan Jianu, fost șef al Poliției Rutiere, susține că limitarea circulației pentru mașinile poluante ar duce, de fapt, la aglomerarea altor zone ale orașului
Argumentul lui pornește de la o observație practică: vehiculele nu dispar din trafic, ci își schimbă traseul.
„Limitarea zonelor cu emisii zero va duce la redirecționarea acestor vehicule poluante către alte zone”, a explicat fostul polițist.
Miza este cu atât mai mare în București, unde autoturismele au în medie peste 12 ani vechime, iar o parte semnificativă dintre ele au motoare diesel. În aceste condiții, trecerea rapidă la reguli care avantajează mașinile electrice și hibride ar putea fi o problemă pentru un număr mare de șoferi.
Cluj-Napoca a aplicat deja o parte dintre măsuri
Un alt oraș a luat-o înainte. La Cluj-Napoca, o parte importantă a centrului a fost transformată în zonă pietonală, iar municipalitatea a investit în paralel în transportul public.
Potrivit autorităților locale, aproximativ 70% din flota de transport public clujeană ar fi electrică. Tot anul acesta ar fi fost introduse și 40 de autobuze noi, printr-o investiție de circa 34 de milioane de euro.
Pariul administrației locale este că extinderea transportului public, dublată de limitarea treptată a accesului mașinilor poluante, ar duce la un aer mai curat și la un trafic mai fluid.
Pentru șoferii din restul țării, însă, următorul an ar putea aduce schimbări majore în felul în care circulă prin marile orașe. Zonele cu emisii scăzute sau zero vor trebui delimitate de fiecare primărie, iar taxele — dacă vor exista — depind exclusiv de decizia autorităților locale.
