Scandal pe banii pentru noile buletine: Oana Gheorghiu a mai pierdut milioane de euro din PNRR
Fostul ministru al Economiei Ștefan Radu Oprea lansează un nou atac la adresa Oanei Gheorghiu, pe care o acuză că ar fi contribuit la diminuarea finanțării europene acordate pentru cărțile electronice de identitate. Social-democratul susține că documentele care nu vor mai fi acoperite din PNRR vor trebui plătite din bugetul de stat. Cifrele prezentate de acesta ridică însă unele semne de întrebare: diferența dintre cele două alocări invocate de Oprea este de aproape 20 de milioane de euro, nu de 10 milioane.
„Oana Gheorghiu a mai pierdut niște bani europeni, deși ne va spune că am câștigat”, a scris Ștefan Radu Oprea pe Facebook, referindu-se la jalonul 173 din cadrul investiției „Cartea de identitate electronică și semnătura digitală”.
Ținta pentru noile buletine, redusă de două ori
În forma inițială a PNRR, România se angajase să elibereze cinci milioane de cărți electronice de identitate. Obiectivul a fost redus ulterior la 3,5 milioane de documente, iar cea mai recentă formă revizuită prevede 2,1 milioane.
„Jalonul a fost revizuit de două ori, de la cinci milioane de cărți de identitate la 3,5 milioane și apoi la 2,1 milioane”, afirmă Radu Oprea.
Prima reducere a fost însoțită de diminuarea cu 21 de milioane de euro a finanțării, de la 70 la 49 de milioane de euro. După a doua modificare, alocarea destinată emiterii cărților electronice a ajuns la 29,4 milioane de euro.
Raportată la suma inițială, reducerea totală este de 40,6 milioane de euro. Între alocarea intermediară de 49 de milioane și cea actuală, diferența este de 19,6 milioane de euro.
Oprea vorbește însă despre o pierdere de 10 milioane de euro.
Oprea susține că diferența va fi suportată de bugetul de stat
Fostul ministru afirmă că reducerea țintei europene nu elimină necesitatea continuării procesului de înlocuire a documentelor de identitate.
„Problema este că vor trebui tipărite cărțile de identitate, dar acest lucru va fi făcut cu bani din bugetul de stat. Deci am pierdut 10 milioane de euro”, susține Ștefan Radu Oprea.
Până la începutul lunii august fuseseră emise peste 2,36 milioane de cărți electronice de identitate. Prin urmare, România a depășit deja ținta revizuită de 2,1 milioane, însă se află mult sub obiectivul inițial de cinci milioane.
Extinderea la nivel național a programului a început abia în primăvara anului 2025, după mai mulți ani de întârzieri și după proiectul-pilot desfășurat în județul Cluj.
Atac la noul șef al Autorității pentru Digitalizarea României
Ștefan Radu Oprea leagă reducerea finanțării de numirea lui Aurel-Cătălin Giulescu la conducerea Autorității pentru Digitalizarea României.
Giulescu a fost numit președinte al ADR la sfârșitul lunii aprilie, după ce ocupase funcția de consilier de stat în aparatul de lucru al Oanei Gheorghiu. Anterior, el condusese Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor din MAI.
„În noiembrie 2024, pe când era la MAI, domnul Aurel-Cătălin Giulescu declara că România trebuie să ajungă la cinci milioane de cărți electronice de identitate până în iulie 2026. Când a ajuns șef la ADR a reușit doar emiterea a 2,36 milioane de cărți de identitate. Nici jumătate”, afirmă Oprea.
Potrivit informațiilor publicate pe pagina oficială a Ministerului Afacerilor Interne, MAI este coordonatorul Investiției 8 și al jalonului 173 privind emiterea cărților electronice. ADR nu este indicată drept coordonator al acestui jalon.
Un nou episod al conflictului privind banii din PNRR
Ștefan Radu Oprea reia astfel conflictul cu Oana Gheorghiu privind responsabilitatea pentru fondurile europene pierdute sau reduse în urma evaluării jaloanelor din PNRR.
Social-democratul a susținut anterior că România ar fi pierdut aproximativ 200 de milioane de euro din jalonul referitor la operaționalizarea AMEPIP, după negocierile purtate cu reprezentanții Comisiei Europene.
Oana Gheorghiu a respins acuzația și a afirmat că termenul până la care România putea remedia deficiențele expirase în noiembrie 2025, înainte ca structura coordonată de ea să fie reactivată. Din cele 330 de milioane de euro suspendate inițial, Comisia Europeană a acceptat ulterior plata a 132 de milioane, diferența de aproximativ 198 de milioane fiind pierdută.
„În concluzie, la cele 200 de milioane de euro pierdute de Oana Gheorghiu din jalonul AMEPIP mai adăugăm 10 milioane de euro pentru cartea de identitate”, a conchis Radu Oprea.
Acuzațiile privind noul jalon nu au primit deocamdată un răspuns public din partea Oanei Gheorghiu.
