România a depășit, în weekend, termenul limită prevăzut în Constituție pentru declanșarea alegerilor anticipate. Pe de altă parte, surse politice au declarat că șeful statului nu ia în calcul dizolvarea Parlamentului în cursul acestui an.
Nicio instanță judecătorească, niciun partid și nici măcar senatorii și deputații nu pot dizolva Parlamentul. Singura autoritate care poate declanșa alegeri anticipate în România, conform Constituției, este Președintele.
Însă șeful statului nu-și poate exercita acest drept oricând dorește, ci trebuie să se întrunească anumite condiții.
„După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”, conform Constituției (art.89).
Alegerile anticipate se desfăşoară în cel mult 3 luni de la dizolvarea Parlamentului.
Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an și nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
Cum s-a schimbat ecuația politică
Termenul constituțional de 60 de zile a fost depășit vineri, 21 august.
Prima solicitare de învestitură i-a aparținut lui Adrian Veștea și s-a consumat pe 21 iunie când acesta a depus în Parlament, aproape de miezul nopții, lista miniștrilor și programul de guvernare.
În următoarea zi, Parlamentul s-a pronunțat prin vot și nu s-a atins majoritatea necesară instalării noului guvern, astfel că solicitarea de învestitură a fost respinsă.
Consecința este că următorul premier desemnat de Nicușor Dan va avea o încărcătură politică semnificativ mai mare.
În cazul în care senatorii și deputații resping și al doilea guvern care le cere votul, Parlamentul îi va oferi pe tavă șefului statului posibilitatea să declanșeze alegeri anticipate.
Dizolvarea nu este o pedeapsă
Dizolvarea Parlamentului nu a fost gândită ca o formă de pedepsire a parlamentarilor pentru refuzul lor de a instala un nou guvern.
Anticipatele au fost prevăzute în Constituție ca o metodă de a depăși un blocaj politic prin revenirea la popor și organizarea de noi alegeri pentru Camera Deputaților și Senat.
Șansele învestirii unui nou Guvern cresc însă la a doua cerere de învestitură dintr-un instinct de conservare: parlamentarii riscă să-și piardă scaunele la jumătatea mandatului, dacă președintele dizolvă Parlamentul.
Nicușor Dan are dreptul la un număr nelimitat de încercări
Termenul de 60 de zile combinat cu respingerea a două cereri de învestire a unui nou Guvern există pentru a permite apariția unui compromis: partidele să găsească o soluție politică majoritară pentru formarea unui nou guvern.
Asta nu-l obligă pe Președinte să dizolve Parlamentul imediat după ce se întrunesc cele două condiții.
Faptul că șeful statului „poate să dizolve Parlamentul” înseamnă că Nicușor Dan are o marjă de manevră subiectivă: el poate să continue să nominalizeze premieri, chiar dacă ei nu obțin votul de învestitură în Parlament, sau poate la fel de bine să dizolve Parlamentul după ce s-au întrunit condițiile. Decizia îi aparține în totalitate.
Președintele nu ia în calcul să dizolve Parlamentul în acest an, chiar dacă se întrunesc toate condițiile.
