JUSTIȚIA/MAFIA!  Procesul lui Robert Negoiță, cu prejudiciu de 100 de milioane de euro, se reia de la zero: șefa Curții de Apel București, Liana Arsenie, a schimbat completul după 4 ani de judecată

Procesul prin care a fost trimis în judecată Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, și în care prejudiciul estimat de procurori este de peste 100 de milioane de euro, va fi reluat de la zero, la patru ani de la începerea cercetării judecătorești.

Motivul este că președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a schimbat completul de judecată, iar potrivit unei decizii a Curții Constituționale, în asemenea cazuri, procesul se reia de la capăt, pentru ca noul complet să administreze integral probatoriul.

O cârtiță la Curtea de Conturi

Robert Negoiță este acuzat, alături de alți funcționari și un inspector al Curții de Conturi, că ar fi prejudiciat cu 578 de milioane de lei Primăria Sectorului 3, prin încheierea și prelungirea ilegală, de 54 de ori, a unor contracte de salubrizare cu firma Rosal SA, ce a aparținul fostului om de afaceri Silviu Prigoană.

Presupusa fraudă a fost descoperită de Curtea de Conturi. După control, Primăria Sectorului 3 a anunțat că ar fi remediat neregulile constatate, iar auditorul Mirela Chetreanu de la Curtea de Conturi a confirmat, în mod fals, că așa stau lucrurile. În realitate, Primăria Sector 3 a adoptat retroactiv niște documente prin care a fost ștearsă fictiv datoria Rosal către primărie.

Din acest motiv, Mirela Chetreanu figurează și ea printre inculpați, iar calitatea ei, de auditor al Curții de Conturi, a atras competența de judecată a Curții de Apel, și nu a Tribunalului, cum ar fi fost normal.

Procesul a fost deschis pe 10 august 2022, după o anchetă a DNA care a durat doar șase luni. Pe vremea aceea, DNA era condus de Crin Bologa. În cei patru ani scurși de atunci, procesul a decurs într-un ritm destul de susținut, cu termene o dată la o lună, uneori chiar mai scurte.

„Măsuri administrative”

Marți, 16 iunie 2026, ora 10.15. Într-o sală de judecată a Curții de Apel București, se judecă al 46-lea termen de judecată al procesului lui Robert Negoiță, în complet de unic judecător. Procesul e aproape de finalizare: mai e de audiat un singur inculpat și se așteaptă o expertiză contabilă, nu foarte complicată din punct de vedere tehnic.

După ce a rezolvă câteva chestiuni procedurale, judecătoarea Ana Dobre are un anunț de făcut:

„Curtea aduce la cunoştinţă reprezentantului Ministerului Public şi părţilor că, urmare a unor măsuri administrative, este ultimul termen la care mai face parte din compunerea completului de judecată, context în care îl întreabă pe inculpatul Ghețu Octavian, a cărui audiere fusese stabilită pentru acest termen, dacă mai doreşte să dea declaraţie, în condiţiile în care cel mai probabil va fi reaudiat”, s-a consemnat în încheierea de ședință.

La data faptelor, Octavian Ghețu era director executiv la Direcția Economică a Primăriei Sectorului 3. Evident, Ghețu a refuzat să mai depună mărturie, pentru că oricum urma să fie audiat de noul complet. Și nu doar el: toți cei nouă inculpați și cei 47 de martori urmează să fie reaudiați. Practic, întreaga cercetare judecătorească se reia de la zero.

Încheierea de ședință din 16 iunie nu arată dacă judecătoarea Ana Dobrea le-a și detaliat părților care ar fi acele „măsuri administrative” care au dus la înlăturarea sa din complet.

Dar surse concordante din Curtea de Apel București ni le-au dezvăluit: președinta instanței, Liana Arsenie, nu i-a mai prelungit delegarea judecătoarei Dobre la această instanță.

Jocul delegărilor pe ruta Oltenița – București – Giurgiu

Judecătoarea Ana Dobre a fost delegată la Curtea de Apel București din 15 februarie 2022. Până atunci, funcționase la Judecătoria Oltenița, dar avea grad de Curte de Apel, ceea ce a permis delegarea la instanța bucureșteană.

Regimul delegărilor, care a devenit un fel de molimă a sistemului judiciar românesc, a fost aspru criticat de o parte din sistem. A fost, de asemenea, subiectul principal al documentarului Recorder „Justiție capturată”, publicat la sfârșitul anului trecut, în care erau denunțate tocmai practicile de la Curtea de Apel București, de a folosi acest mecanism pentru a modifica completuri de judecată și pentru a răsplăti sau pedepsi judecătorii.

Conducerea Curții de Apel București și CSM au respins acuzațiile, afirmând că nu e vorba de o practică generalizată, ci de „cazuri punctuale, izolate”, care nu caracterizează sistemul de justiție. Problema e că aceste cazuri „punctuale și izolate” se întâmplă atunci când în joc sunt interesele unor oameni cu foarte mulți bani sau cu foarte multă influență politică.

Potrivit legii, delegarea judecătorilor se dispune pe o perioadă de șase luni, de către președintele Curții de Apel în raza căreia activează judecătorul vizat. Criticii susțin că acest mecanism creează o puternică dependență față de ierahia instanțelor, incompatibilă pentru niște magistrați presupus independenți și inamovibili.

Avantajul metodei constă și în aceea că, în cazul de față, Liana Arsenie nu a trebuit să facă nimic ca să schimbe completul de judecată: nu a trebuit să prezinte nicio justificare nimănui, nu a trebuit să întocmească niciun act și nicio decizie scrisă. A trebuit doar să aștepte să treacă timpul și să expire ultima perioadă de delegare a judecătoarei Ana Dobre. Așa că de la începutul lunii iulie, aceasta s-a mutat la Tribunalul Giurgiu, acolo unde își transferase între timp postul stabil avut la Judecătoria Oltenița.

Cazul „punctual și izolat” al lui Robert Negoiță va fi predat unui alt judecător și are termen pe 15 septembrie.

Vine prescripția

Întrebarea care se ridică este ce efect poate avea schimbarea completului asupra dosarului Negoiță. Poate spera Robert Negoiță să scape prin prescripție?

Un procuror care a lucrat la DNA, și la asistența căruia am apelat, e categoric: da. Și asta nu din cauza deciziilor CCR pe problema prescripției, ci exclusiv din cauza interpretărilor date de Înalta Curte de Casație și Justiție, sancționate deja prin două decizii de către Curtea de Justiție a UE.

Faptele imputate lui Robert Negoiță și celorlalți s-au petrecut în perioada 2013-2018. Termenul general de prescripție la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave este de 10 ani. Teoretic, termenul de prescripție se întrerupe, și începe că curgă un nou termen, după orice act întocmit care se comunică făptașului.

Între timp însă, în ceea ce privește prescripția, s-au întâmplat lucruri care merită puse în paralel cu evoluția dosarului Negoiță.

În 2018 și 2022, judecând un articol din Codul penal, Curtea Constituțională a dat două decizii prin care a stabilit că în perioada 25 iunie 2018 – 9 iunie 2022 nu a existat nicio prevedere legală care să întrerupă cursul prescripției. Ca urmare, Guvernul a adoptat în 2022 o ordonanță de urgență prin care a corectat prevederea din Codul penal sancționată de CCR.

Robert Negoiță a fost declarat suspect pe 21 februarie 2022, deci actele întocmite atunci, potrivit deciziilor CCR, nu întrerupeau cursul prescripției. Dar a fost trimis în judecată pe 10 august 2022, deci trimiterea în judecată ar fi trebuit să întrerupă cursul prescripției, cel puțin în accepțiunea CCR – pentru că trimiterea în judecată a survenit după 9 iunie 2022 și după ce Guvernul făcuse corectura prin ordonanță de urgență.

Însă a venit Înalta Curte de Casație și Justiție în 2024 și a decis că se aplică ordonanța Guvernului, deci se întrerupe prescripția, doar pentru faptele comise după 9 iunie 2022, dar nu și pentru actele întocmite după această dată – cum ar fi, în cazul Negoiță, actul de trimitere în judecată.

Aplicând interpretarea Înaltei Curți la dosarul Negoiță, rezultă că începând cu 2018, data ultimei fapte comise, și până în ziua de azi nu a existat și nici nu va exista vreo împrejurare care să permită întreruperea cursului prescripției.

Ca atare, faptele se prescriu în 2028, adică peste doi ani. Răstimp în care dosarul trebuie judecat din nou în faza de fond (care a durat patru ani până la schimbarea judecătoarei Dobre), după care urmează apelul, care nu se știe cât ar putea dura.

Dată fiind această situație, G4 Media a adresat Curții de Apel București următoarea întrebare:

• Care este motivul pentru care nu a fost prelungită delegarea la Curtea de Apel București a doamnei judecător Ana-Elena Dobre, având în vedere că aceasta judeca de 4 ani dosarul 5962/2/2022, în care printre inculpați este și primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, și unde prejudiciul este de aproape 600 de milioane de lei, decizie care are drept efect reluarea de la zero a cercetării judecătorești, cu riscul intervenirii prescripției faptelor penale?

Până la momentul publicării acestui material nu am primit vreun răspuns. Îl vom publica în măsura în care îl vom primi.

Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, candidează în aceste zile la un post de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.