Parlamentari de meserie și averile lor. Ce au adunat după zeci de ani petrecuți în Casa Poporului

Parlamentul a cunoscut de-a lungul istoriei sale sute, poate chiar mii, de fețe care au reușit să convingă electoratul să le trimită acolo. Câteva nume, însă, ies în evidență. Unii nu musai prin legile pe care le-au promovat (sau nu), ci prin numărul mandatelor pe care le-au ocupat. Este vorba despre „veteranii” care au intrat pe ușa Legislativului în anii 1990. Unii nu au mai plecat de acolo deloc, alții au luat mici pauze pentru a ocupa alte funcții importante de la nivel local sau central. Pe lângă ei, Parlamentul mai găzduiește și alte categorii de politicieni, cum ar fi baronii locali sau chiar un caz de „etern ministru”.

Unii parlamentari au făcut averi considerabile din politică, alții nu. Precum lumea e pestriță, așa e și lumea aleșilor. De la veterani care nu au lipsit nicio zi din Parlament în trei decenii, la baroni locali care au vrut și o funcție de senator sau deputat în CV, la miniștri „de meserie”. Declarațiile lor de avere spun o poveste mai nuanțată decât biografiile oficiale. Evoluția bunurilor, dispariția unor imobile, conturile care cresc sau se subțiază și terenurile care apar ori se evaporă spun multe despre puterea politică din perioada postdecembristă.

Deputatul care s-a lipit de scaunul de parlamentar timp de peste 30 de ani

Seres Dénes (UDMR) merită cu desăvârșire titlul de „parlamentar de meserie”. Intrat în Parlament în 1992, acesta a rămas lipit de scaun până în ziua de astăzi. Fără nicio pauză. Prima sa declarație de avere este disponibilă din anul 2004.

Atunci, Seres Dénes preciza că are trei terenuri: un teren agricol de 3,5 ha, unul forestier de 0,30 ha și un teren intravilan de 500 mp. Toate în Meseșenii de Jos, din județul Sălăj. Ele apar și în ultima sa declarație de avere disponibilă, completată în 2025. Totuși, pe lângă acestea, deputatul a mai adăugat în zestre alte cinci terenuri din 2004 până în 2025:

 o treime dintr-un teren agricol de 4.588 mp cumpărat în 2008 alături de alte două persoane (Zalău)

 teren agricol de 4,90 ha moștenit de soție în 2010 (Meseșenii de Jos)

 teren forestier de 1 ha moștenit de soție în 2010 (Meseșenii de Jos)

 teren intravilan de 0,54 ha moștenit de soție în 2010 (Meseșenii de Jos)

 jumătate dintr-un teren intravilan de 500 mp cumpărat alături de soție în 2013

La capitolul clădiri, Seres Dénes nota în 2004 doar un apartament de 58 mp. Acesta nu mai apare în declarația din 2025. I-au luat locul alte trei clădiri:

 un apartament de 87 mp cumpărat alături de soție în 2006, în Zalău

 o casă de 264 mp moștenită de soție în 2010, în Meseșenii de Jos

 un apartament de 78 mp cumpărat alături de soție în 2022, în Târgu Mureș

Tractorul de 30 de ani, nelipsit din „zestrea” deputatului

Un bun regăsit și în declarația din 2004 și în cea din 2025 este un tractor 0650 fabricat în 1996. Din cele două documente reiese că Seres Dénes nu a renunțat la acesta nici după 20 de ani de la prima raportare. Pe lângă nelipsitul tractor, în declarația de avere din 2025 apare și un autoturism Renault Kadjar cumpărat în anul 2017.

În 2004, Seres Dénes mai raporta un depozit bancar de 36.000 de euro. Conturile s-au înmulțit, însă, peste ani, dar suma nu e spectaculoasă. În 2025, nota patru conturi în bancă:

 un cont de 161.241 de lei deschis în 2018

 un cont de 21.067 de lei deschis în 2014

 un cont de 61.011 de lei deschis în 2020

 un cont de 78,68 de euro deschis în 2022

Odată cu trecerea timpului, deputatul a început să investească în acțiuni, chiar dacă cu sume modeste. Spre exemplu, în 2025, nota în declarația de avere că deține acțiuni de 5.900 de lei la SNTGN Transgaz Mediaș. În 2004, nu avea astfel de mențiuni.

Terenurile lui Vasile Blaga

Vasile Blaga (PNL) intra în Parlament pentru prima dată în 1990, ca deputat. Cu câteva pauze, 1992-1996, 2000-2004, 2016-2020 și 2020-2024, a prins mereu un loc în Legislativ. Chiar dacă nu a intrat în Parlament în aceste perioade, Vasile Blaga nu a dus lipsă de funcții.

Spre exemplu, din 1991 până în 1993 a fost prefect al județului Bihor, pentru ca mai apoi să fie director general la Direcția Regională Vamală Oradea până în 1996. Între 2000-2004 a fost expert parlamentar, iar între 2019 și 2024 a plecat în Parlamentul European pentru un loc de eurodeputat.

În 2008, Vasile Blaga nota în declarația de avere că deține două terenuri. Unul de 378 mp, în Oradea, și unul de 3,034 de hectare în Cihei Bihor. Ambele cumpărate împreună cu soția. Într-o declarație de avere din 2015, acesta apare cu 48 de terenuri, toate în Cihei, cumpărate în 2007. Suprafața terenurilor variază în 500 – 625 mp.

La capitolul clădiri, Vasile Blaga declara în 2008 că are o casă de locuit în Oradea (346 mp) și un apartament în București (209,1 mp). În 2025 apar tot două clădiri în proprietatea lui Vasile Blaga. Apartamentul din București a rămas, în timp ce casa din Oradea a dispărut. A apărut, în schimb, un apartament de 148 mp în Constanța.

Datorii „cărate” din 2007 până astăzi

Totodată, dacă în 2008 nota că are un BMW fabricat în 2001, Vasile Blaga a notat în 2025 că nu deține niciun autoturism. În schimb, anul trecut declara că are bunuri de valoare de 30.000 de euro, în timp ce acestea nu apăreau în declarația de avere din 2008.

În ceea ce privește conturile din bancă, Vasile Blaga declara sume importante de bani în 2008.

Între timp, conturile s-au înmulțit. Spre exemplu, în 2019, deschidea unul pentru care în 2025 declara suma de peste 300.000 de euro. Alte conturi care se remarcă au fost deschide în 2024, cu sume de 28.500 de euro sau 11.250 de dolari.

De asemenea, două datorii contractate în anul 2007 apar și în declarația de avere din 2025. În declarația din 2008, acestea apăreau ca fiind scadente în 2017, în timp ce în 2025 au fost declarate ca scadente în 2027. Este vorba despre două datorii de 600.000 și 500.000 de lei.

Modestul veteran parlamentar

Un alt veteran din Parlament este Varujan Pambuccian, deputat din partea Uniunii Armenilor din România (grupul minorităților naționale). Și în cazul său, prima declarație de avere este disponibilă din anul 2004. Iar ultima din 2025. Deși au trecut 21 de ani între cele două, Varujan Pambuccian pare să nu fi agonisit nimic în acest timp.

În 2004 preciza că nu deține niciun teren. Situația a rămas neschimbată și în 2025. La fel și în cazul clădirilor. Deputatul preciza anul trecut că deține aceleași două apartamente pe care le nota și în 2004. Ambele în București. Unul de 65 mp, iar altul de 63 mp.

În urmă cu 22 de ani mai nota că deține o Dacia Solenza fabricată în 2003 și cumpărată în același an. Și-a schimbat autoturismul în 2008, când cumpăra o mașină Honda. O deține și în prezent, potrivit declarației de avere completate la începutul anului trecut.

În 2025, Varujan Pambuccian se mai „lăuda” cu două conturi în bancă:

 un cont de 9.037 de lei deschis în 2003

 un cont de 934 de lei deschis în 2021

Baronii din Parlament

Pe lângă „parlamentarii de meserie”, prin Legislativ au mai trecut persoane care au fost încadrate de opinia publică de-a lungul timpului la alte categorii. Cum ar fi baronii locali. Unul dintre ei este Gheorghe Flutur, actual senator PNL de Suceava.

Acesta a fost președintele organizației județene a PNL Suceava timp de 21 de ani, între 2004 și 2025. A demisionat la începutul anului trecut, la o jumătate de an după ce a pierdut alegerile pentru președinția Consiliului Județean Suceava.

Pe lângă funcția politică de la nivel județean, Gheorghe Flutur a mai fost și președinte al Consiliului Județean Suceava în trei rânduri: 2008 – 2012, 2016-2020 și 2020-2024. De asemenea, este la al patrulea mandat de senator.

Prima declarație de avere a lui Gheorghe Flutur pe care am identificat-o datează din 2010. La acel moment, liberalul preciza că deține șase terenuri pe numele său și încă unul pe numele soției. Dintre acestea, doar două mai apar și în declarația din 2025. Celor două li s-a mai adăugat anul trecut un teren intravilan de 0,29 ha cumpărat în 2018.

Mașinile donate de cumnat, înlocuite de un BMW

Comparând 2010 cu 2025, Gheorghe Flutur „a pierdut” patru terenuri în acest timp. Nu este clar, însă, sub ce formă.

La capitolul clădiri, baronul PNL raporta în 2010 două case în Gura Humorului. Una pe numele fiului și una pe numele fiicei. Cele două imobile au dispărut din declarația de avere în 2025, fiind înlocuite de alte trei, toate pe numele liberalului:

 imobil de 60 mp cumpărat în 2018, în Capu Câmpului (Suceava)

 casă de 164 mp construită în 2020, în Capu Câmpului

 imobil de 48 de mp construit în 2020, în Capu Câmpului

În 2010, Gheorghe Flutur mai nota că deține două autoturisme Audi donate de un cumnat din Germania. Acesta nu mai apar și în 2025. În locul lor este notat un BMW fabricat în 2018.

Totodată, liberalul nu declara niciun cont în bancă în 2010. Situația s-a schimbat, însă, peste 15 ani, când preciza că deține două conturi. Unul dintre ele este deschis în 2008, deși nu apare și în declarația din 2010. În 2025, Gheorghe Flutur nota că a adunat peste 500.000 de lei în acest cont. Un altul, deschis în 2021, aduna doar 17,5 euro.

Mai puține terenuri sau case, dar mai mulți bani în bancă

Un alt nume catalogat drept baron local în presă este cel al lui Paul Stănescu. Județul Olt este considerat fieful acestuia. A condus organizația județeană a PSD timp de 10 ani, între 2010 și 2020, și a fost președintele consiliului județean timp de opt ani, între 2008-2016.

După plecarea de la conducerea CJ Olt a intrat pentru prima dată în Parlament. Se întâmpla, deci, în 2016, când obținea un post de senator. În perioada Dragnea (în guvernele Tudose și Dăncilă), perioada octombrie 2017- februarie 2019, a ajuns ministru al Dezvoltării. A ocupat postul timp de doi ani. În PSD a crescut spectaculos, a ajuns în 2019 secretar general, omul doi din partid.

În acest moment se află la al treilea mandat de senator, după ce a fost ales și în 2020 și în 2024.

Cea mai veche declarație de avere a lui Paul Stănescu datează din 2009. La acel moment nota că deține șase terenuri. Între timp, a mai rămas cu cinci, potrivit unei declarații de avere din 2025.

Și la capitolul clădiri a rămas cu mai puține. Dacă în 2009 declara patru imobile, în 2025 mai nota doar două, deținute alături de soție: o casă de 299 mp construită în 1987 (Vișina, județul Olt) și un apartament de 72 mp cumpărat în 1995 (Craiova).

În 2009, baronul din Olt preciza că are un autoturism și o motocicletă. Până în 2025 a rămas doar cu mașina: Daewoo Nubira, cumpărată în 2002.

Totodată, în urmă cu 17 ani declara două conturi în bancă, unul de 50.000 de lei și altul de 160.000 de lei. Funcțiile căpătate sub sigla PSD par, însă, că i-au adus prosperitate acestuia. În 2025 nota tot două conturi, deschise în 2020 și 2024, dar cu sume considerabil mai mari: unul de 253.983 de lei și unul de 500.000 de lei.

Parlamentarul care a făcut carieră ca ministru

Pe lângă „parlamentarii de meserie” și „baronii locali”, în Parlament mai identificăm o altă categorie de politician: „ministrul de meserie”. Este vorba despre Cătălin Predoiu, care, deși este la al treilea mandat de parlamentar, este cunoscut dintr-o cu totul altă perspectivă: cea de ministru. Mandatele sale multiple în guvern au făcut ca acesta să fie numit în cercuri informale și „omul bun la toate”.

Devine pentru prima dată ministru în 2008. Prelua atunci Ministerul Justiției, pe care l-a condus până în 2012. În 2009 ocupă pentru scurt timp și funcția de ministru interimar al Afacerilor Externe. Totodată, în 2012, după căderea guvernului Boc, Cătălin Predoiu devine pentru puțin timp și premier interimar.

În 2016 obține primul mandat de parlamentar: deputat de Călărași. Se întoarce la Ministerul Justiției în noiembrie 2019, unde rămâne până în decembrie 2020. După aproape un an, în noiembrie 2021, s-a reîntors în același minister. De această dată, a ocupat fotoliul de ministru până în iunie 2023.

Din acel moment și până în prezent, Cătălin Predoiu este ministru al Afacerilor Interne. După demisia guvernului Ciolacu, acesta a preluat funcția de premier interimar. Totodată, după plecarea PSD din guvernul Bolojan, Cătălin Predoiu a preluat interimar și portofoliul Justiției.

Cea mai veche declarație de avere a lui Cătălin Predoiu datează din anul 2008. La acel moment nu avea niciun teren. Situația nu s-a schimbat nici în 2024, când este disponibilă ultima declarație de avere.

„Ministrul de meserie” fără casă

Datele nu sunt aceleași și în ceea ce privește clădirile. Dacă în 2008 declara că deține împreună cu soția o casă de 225 mp cumpărată în anul 2007, în declarația din 2024 imobilul nu mai apare. Mai mult, Cătălin Predoiu are toate spațiile goale la acest capitol, semn că nu deține niciun imobil pe numele său.

Și-a îmbogățit, însă, colecția de ceasuri. În 2008 preciza că are ceasuri în valoare de 5.000 de euro, în timp ce în 2024 valoarea acestora a crescut la 20.000 de euro. Totodată, în urmă cu 18 ani declara obiecte de artă și tablouri în valoare de 35.000 de euro. În 2024, însă, acestea sunt notate în declarația de avere cu 25.000 de euro. De asemenea, din declarația din 2024 au dispărut bijuteriile de 16.000 de euro și icoanele de 1.500 de euro notate în declarația din 2008.

În ceea ce privește conturile în bancă, „ministrul de meserie” declara trei astfel de conturi. Cel mai mare în sumă de 214.048 de lei. Celelalte două adunau 12.622 de lei, respectiv 16.400 de lei. În 2025, numărul conturilor a crescut la patru, însă sumele sunt considerabil mai mici:

 cont de 38.085 lei

 cont de zero euro

 cont de 1.097 lei

 cont de 862 dolari