Banii cumpără influență, dar ar trebui oare să le permită afaceriștilor să șteargă cu buretele legile patrimoniului național? Frații Dragoș și Adrian Pavăl, proprietarii imperiului Dedeman, vecinii lui Gigi Becali se află în centrul unei controverse de urbanism. Imobilul lor somptuos din Aleea Alexandru a fost supus unor modificări arhitecturale majore – lift, terase, foișoare – fără a respecta rigurozitatea pe care o impune o clădire cu statut de monument istoric. Rezultatul? O mutilare urbanistică operată sub nasul nepăsător al instituțiilor statului.

Hârtiile oficiale contrazic realitatea din teren

Pentru a demonta această situație, trebuie să privim strict documentele legale. Imobilul în cauză este situat la adresa Aleea Alexandru, Nr. 5, Sector 1, București. Proprietatea este deținută în proporție de 1/1 (cotă actuală) de societatea SC UPSCALE DEVELOPMENT SRL. Dreptul de proprietate a fost intabulat la data de 19/12/2018, prin Actul Notarial nr. 2132. Firma se află sub umbrela Pavăl Holding, fondul de investiții al proprietarilor Dedeman.

Ceea ce face ca acest dosar să fie exploziv este regimul juridic al clădirii. Potrivit Cărții Funciare (extras emis la data de 28.06.2026), imobilul este clasat oficial ca monument istoric. Acest statut a fost stabilit prin Ordinul Ministrului Culturii și Patrimoniului Național nr. 2361/2010, fiind publicat în Monitorul Oficial nr. 670 din 01.10.2010.

Adevărata discrepanță, care ridică suspiciuni masive de nelegalitate, reiese din descrierea strictă a construcțiilor în documentele cadastrale oficiale:

• Clădirea principală (C1): Este o construcție de tip S+P+2E+M, edificată în anul 1940. Suprafața construită desfășurată a acesteia este de 2805 mp. Extrem de important, documentul cadastral precizează explicit că destinația este de „Locuinta fara lift”.
• Clădirea anexă (C2): Este un garaj cu regim de înălțime S+P+1E, construit de asemenea în 1940. La fel ca în cazul clădirii principale, descrierea oficială subliniază: „Fara lift”.
• Alte construcții: Pe teren se mai află doar o magazie de 8 mp (C3) și un acces pentru adăpost de 6 mp (C4), ambele datând din 1940.

Nu există absolut nicio mențiune privind o structură de tip foișor, extinderi moderne pe acoperiș, tersase, piscină sau instalarea ulterioară a vreunui ascensor. Cu toate acestea, probele vizuale pe care le-am analizat atestă intervenții brute asupra fațadei și structurii de acoperiș. Faptul că pe teren au apărut anexe moderne din sticlă și terase modificate arhitectural rezultă clar din imaginile intrate în posesia Anchetatorii.ro. Modernizările evidente de pe acoperiș sfidează estetica originală a monumentului.

Implicațiile legale pentru ilegalitățile comise de frații Pavăl

Construirea de anexe, lifturi, foișoare și terase pe un monument istoric, fără avizele stricte de la Ministerul Culturii, nu este doar o sfidare, ci constituie încălcări grave ale legislației românești. Iată la ce riscuri juridice se expun dezvoltatorii în acest scenariu:

1. Infracțiune la regimul construcțiilor (Legea 50/1991):Articolul 24 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții este clar. Executarea fără autorizație de construire sau nerespectarea prevederilor acesteia, la monumente istorice, zone construite protejate sau la construcții cu valoare arhitecturală deosebită constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă penală. Nu există excepții pentru magnați.
2. Încălcarea Legii privind protejarea monumentelor istorice (Legea 422/2001):Orice intervenție asupra unui monument istoric se poate face numai pe baza și cu respectarea unui aviz obligatoriu emis de Ministerul Culturii. Modificarea fațadelor, compartimentarea structurală (pentru inserția unui lift nedeclarat în cadastru) sau ridicarea de terase moderne fără acest aviz înseamnă încălcarea gravă a regimului de protecție instituit prin lege.
3. Infracțiunea de Distrugere (Codul Penal, Art. 253):Dacă intervențiile au afectat iremediabil structura de rezistență, compartimentarea originală, fațadele sau decorațiunile interioare/exterioare care dădeau valoarea de monument istoric clădirii construite în 1940, fapta poate fi încadrată la distrugere calificată. În cazul bunurilor din patrimoniul cultural, pedepsele sunt majorate.

Transformarea unui imobil protejat de stat, clasat ca parte a memoriei arhitecturale a Bucureștiului, în propria „jucărie” urbanistică reflectă o practică nocivă în România. Rămâne ca Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC), Direcția de Cultură a Municipiului București și organele de cercetare penală să răspundă la o întrebare simplă: Există vreo autorizație valabilă de construire pentru aceste modernizări, susținută de avizul Ministerului Culturii, sau legea a fost, din nou, suspendată pentru cei cu influență? Până la o intervenție fermă a autorităților, clădirea de pe Aleea Alexandru rămâne dovada clară a felului în care regimul de protecție a patrimoniului este doar orientativ pentru unii, fie ei și frații Pavăl. Frații Pavăl trebuie să înțeleagă că mutarea capitalului din țară către paradisuri fiscale și palate în Grecia atrag de la sine consecințe penale.