PSD are, în acest moment, cele mai mari șanse să dea viitorul prim-ministru, după ce social-democrații au transmis în negocierile politice că nu vor vota un guvern din care nu fac parte, au declarat surse politice.
Potrivit surselor citate, varianta cu cele mai mari șanse este Sorin Grindeanu, președintele PSD, cu o singură condiție majoră: ca partenerii de discuție să nu pună explicit problema ca viitorul premier să nu fie actualul lider social-democrat.
În interiorul PSD mai sunt vehiculate și alte nume. Alexandru Rogobete, actualul ministru al Sănătății ar putea fi luat în calcul, iar o altă variantă discutată este europarlamentarul Victor Negrescu. Totuși, surse din zona negocierilor susțin că Grindeanu ar avea o problemă politică internă majoră dacă PSD ar ajunge să dea premierul, dar nu pe liderul partidului.
PSD respinge condițiile PNL privind lista de miniștri
Un alt punct tensionat în negocieri vizează condițiile puse de PNL pentru susținerea unui eventual guvern PSD. Potrivit surselor citate, social-democrații transmit că nu vor accepta ca un partid mult mai mic să le impună cine poate sau cine nu poate intra pe lista de miniștri a unui guvern monocolor PSD.
În discuțiile informale, PSD ar fi transmis că, dacă își asumă guvernarea, lista politică trebuie să aparțină partidului care dă premierul. Social-democrații nu exclud însă soluții tehnice pentru portofolii-cheie.
Surse politice afirmă că PSD ar prefera miniștri cu profil tehnocrat la Externe și la Finanțe. Pentru Ministerul Finanțelor este vehiculat numele lui Alexandru Nazare, soluție care ar putea fi prezentată ca una de competență și continuitate instituțională, în condițiile în care viitorul guvern ar trebui să negocieze rapid dosare economice importante.
Ședință la Vila Lac între PSD, PNL și UDMR
Potrivit surselor politice, marți seara a avut loc o întâlnire la Vila Lac între reprezentanți ai PSD, PNL și UDMR, în care s-a discutat pe marginea unui posibil acord politic de susținere a viitorului guvern.
Sursele citate susțin că discuția s-a purtat pe trei puncte care ar fi fost abordate anterior și între președintele Nicușor Dan și Ilie Bolojan, înainte de Congresul PNL.
Primul punct vizează formarea unui guvern cu mandat până la finalul anului. În funcție de evoluțiile politice și economice, acest guvern ar putea însă rămâne în funcție până la alegerile din 2028.
Al doilea punct se referă la un armistițiu parlamentar. Partidele care semnează acordul nu vor depune moțiuni de cenzură și nu vor susține moțiuni depuse de alte formațiuni, în special de AUR, în perioada stabilită prin acord.
Al treilea punct privește agenda economică. Surse politice spun că viitorul acord ar urma să includă negocieri pe marile dosare economice: PNRR, programul SAFE, aderarea la OCDE, măsurile pentru reducerea deficitului și pregătirea bugetului pentru anul 2027.
Un guvern de criză, cu termen scurt, dar miză lungă
Formula discutată ar fi, în esență, un guvern de criză, cu mandat limitat, dar cu posibilitatea de a se transforma într-un Executiv de durată dacă va reuși să stabilizeze situația politică și economică.
Surse politice susțin că ideea unui guvern până la finalul anului este folosită pentru a face acordul mai ușor de acceptat de partide. În realitate, dacă Executivul va trece de primele luni și va evita o nouă criză politică, acesta ar putea rămâne în funcție mult mai mult timp.
Acest scenariu ar conveni PSD, care ar prelua Palatul Victoria, dar și PNL și UDMR, care ar putea susține guvernul în Parlament fără să intre formal într-o formulă clasică de coaliție. Pentru liberali, varianta ar permite evitarea intrării directe într-un guvern PSD, dar și evitarea anticipatelor sau a unei crize prelungite.
Desemnare posibilă vineri, instalare pe repede înainte
Potrivit surselor politice, un candidat pentru funcția de prim-ministru ar putea fi desemnat vineri. Calendarul ar urma să fie unul accelerat, pentru ca noul guvern să fie instalat cât mai repede.
Presiunea de timp este mare. Miercurea viitoare este deja 1 iulie, iar noul Executiv ar avea nevoie și de o lege de abilitare pentru a putea emite ordonanțe pe perioada vacanței parlamentare.
În lipsa acestei legi, guvernul ar avea o marjă de manevră mult mai redusă exact în perioada în care ar trebui să adopte rapid măsuri economice și administrative.
