„Marea Neagră devine un lac rusesc”: Fosta președintă a Georgiei explică rolul-cheie al României în planurile Moscovei

Fosta președintă a Georgiei, Salome Zurabishvili, avertizează că România este una dintre piesele esențiale în strategia Rusiei de control asupra Mării Negre. Într-un interviu acordat publicației franceze Les Echos, în marja Black Sea Security Forum, Zurabishvili susține că Moscova privește statele riverane Mării Negre ca pe elemente ale aceluiași plan geopolitic, iar controlul asupra Ucrainei, României și Georgiei ar transforma regiunea într-un spațiu dominat de Rusia.
„Pentru Rusia, dacă controlează Ucraina, România și Georgia, Marea Neagră devine un lac”, a declarat fosta președintă a Georgiei, potrivit interviului publicat de Les Echos.
În logica descrisă de Zurabishvili, România nu este doar o țară vecină cu Ucraina sau un punct de sprijin occidental în regiune, ci una dintre cheile prin care Rusia ar putea încerca să schimbe raportul de forțe în întreg bazinul pontic.
România, Ucraina și Georgia, în aceeași ecuație strategică
Salome Zurabishvili explică importanța Georgiei prin faptul că aceasta se află în centrul interesului strategic al Moscovei. Însă, în analiza sa, Georgia nu poate fi separată de Ucraina și România. Cele trei state sunt privite ca puncte esențiale în competiția pentru controlul Mării Negre.
Fosta președintă afirmă că Rusia „își ține privirea fixată asupra statelor riverane Mării Negre”, iar miza nu se limitează la influența politică asupra unei țări sau alteia. Este vorba despre controlul unei regiuni întregi, cu implicații militare, energetice și comerciale.
În acest context, România apare ca obstacol major în calea transformării Mării Negre într-o zonă dominată de Moscova. Statutul său de membru NATO, infrastructura portuară de la Constanța, poziția geografică și rolul său în sprijinirea Ucrainei fac ca România să fie o miză strategică pentru Rusia.
Marea Neagră, coridor de securitate și energie
Zurabishvili leagă controlul asupra Mării Negre de accesul dintre Europa și Asia Centrală. Potrivit fostei președinte, dacă Rusia controlează Caucazul, controlează și coridorul care leagă Europa de Asia Centrală.
Această rută este esențială pentru transportul energiei și pentru viitoarele rețele de conectivitate. În condițiile în care statele din Asia Centrală caută să își consolideze legăturile cu Europa și să se distanțeze de Moscova, Caucazul devine o punte strategică. Dacă această punte este blocată sau controlată de Rusia, alternativele Europei se reduc considerabil.
„Dacă puntea reprezentată de Caucaz nu mai există, totul devine mult mai complicat, fie că este vorba despre transportul energiei, fie despre viitoarele rețele de conectivitate”, a explicat Salome Zurabishvili.
Avertisment privind ingerințele rusești
Fosta președintă a Georgiei acuză Rusia că a intervenit în viața politică de la Tbilisi prin operațiuni de influență, inclusiv în contextul alegerilor din 2024. Ea susține că au fost folosite call-centere și specialiști în comunicare care ar fi activat anterior și în Muntenegru.
Zurabishvili spune că regretă faptul că, după denunțurile opoziției, nu a existat o anchetă reală care să stabilească exact ce s-a întâmplat. Potrivit acesteia, metodele de influență au devenit tot mai sofisticate, inclusiv prin folosirea inteligenței artificiale.
Fosta președintă afirmă că a fost ea însăși victima unor astfel de practici. În anumite videoclipuri, spune ea, apărea vorbind în limba rusă, cu propria voce, deși nu vorbește rusa.
Georgia, de la aspirație europeană la regim prorus
În interviul acordat Les Echos, Salome Zurabishvili acuză o schimbare radicală de direcție a partidului Visul Georgian. Formațiunea, spune ea, a ajuns la putere susținând aspirațiile europene ale populației și chiar a introdus în Constituție obligația integrării europene ca prioritate.
Ruptura ar fi apărut în 2021, când autoritățile georgiene au început să respingă inițiativele și ajutorul european. După invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, discursul guvernului de la Tbilisi ar fi devenit tot mai anti-european.
Din decembrie 2024, Georgia este condusă de Mikeil Kavelashvili, fost fotbalist, a cărui alegere nu este recunoscută de Salome Zurabishvili. Aceasta contestă legitimitatea noului regim și susține că rolul ei este să dea voce societății georgiene care dorește un viitor european, democratic și independent.
„Frica nu mai funcționează asupra populației”
Zurabishvili afirmă că protestele din Georgia continuă, în ciuda represiunii. Potrivit acesteia, autoritățile adoptă constant noi măsuri de intimidare, dar acestea nu mai au efectul urmărit.
Fosta președintă spune că opozanții închiși nu au cedat și nu și-au cerut iertare, iar populația nu mai este controlată prin frică. Ea susține că slăbiciunea regimului este chiar principala amenințare la adresa acestuia.
„Frica nu mai funcționează asupra populației”, afirmă Zurabishvili, care susține că teama s-a mutat în interiorul taberei aflate la putere.