Artiștii Operei Naționale Române din Timișoara acuză o rețea infracțională la vârful instituției

O scrisoare deschisă semnată de artiști ai Operei Naționale Române din Timișoara a fost înaintată Ministerului Culturii, precum și altor instituții de analiză și control, în care semnalează o serie de aspecte considerate a afecta climatul profesional și buna gestionare a resurselor publice. Documentul, trimis „Către Ministerul Culturii” și „spre informare” către Corpul de Control, comisiile parlamentare de cultură, Curtea de Conturi și presă, solicită o evaluare atentă a mai multor situații și decizii din ultimul interval.

Conținutul scrisorii susține existența unei stări de tensiune între conducerea instituției și colectivul artistic, denunțând lipsa dialogului real și marginalizarea unor membri. Autorii susțin că, în perioada în care Mihaela Sîmziana Marcu-Călin a ocupat funcția de coordonator artistic, artiștii au resimțit un tratament inechitabil, iar ulterior demersul a somat o reconfigurare a atmosferei, cu o deteriorare a climatului profesional după numirea acesteia ca manager interimar. „O ascensiune rapidă” a fost, potrivit scrisorii, însoțită de îndoieli referitoare la criteriile deciziilor și la continuitatea managerială.

Documentul atrage atenția asupra finanțării proiectului Festivalul Internațional Timișoara Muzicală 2026, investigând dacă bugetul de aproximativ 100.000 de euro provenea din fonduri ale instituției și, implicit, din bani publici alocați prin Ministerul Culturii. Scrisoarea subliniază faptul că în cadrul festivalului au fost contractați artiști invitați din străinătate cu onorarii semnificative, iar cheltuielile pentru critici muzicali precum Mihai Cosma și Danilo Boaretto (Italia) au inclus onorarii, cazare și transport. Autorii precizează că nu contestă valoarea colaborărilor internaționale, dar ridică întrebări privind proporționalitatea cheltuielilor față de prioritățile instituției.

Printre alte preocupări, scrisoarea semnalează lipsa unei strategii clare de dezvoltare profesională pentru artiștii permanenți și necesitatea unui plan pentru valorificarea resurselor umane. De asemenea, se evidențiază o problemă privind necesarul de personal tehnic: solicitarea pentru angajarea a patru mașiniști a fost respinsă pe motivul unei circulare, în vreme ce, ulterior, a fost aprobată excepția pentru ocuparea funcției de director general adjunct, fapt considerat a evidenția prioritizarea unor funcții de conducere, în raport cu nevoile tehnice.

Scrisoarea enumeră apoi o serie de solicitări concrete adresate autorităților:

• verificarea modului de utilizare a fondurilor publice alocate Festivalului 2026;
• analizarea oportunității cheltuielilor pentru invitați, critici muzicali, transport și cazare;
• evaluarea priorităților administrative și financiare din perioada actualului interimat;
• verificarea fundamentării solicitărilor privind ocuparea posturilor și funcțiilor;
• efectuarea unui control administrativ și financiar asupra deciziilor conducerii interimare;
• analizarea impactului managerial asupra climatului profesional și activității artistice.

Artisti încheie textul cu afirmația că Opera Națională Română din Timișoara trebuie să funcționeze după principii de profesionalism, responsabilitate, echitate și respect pentru artiști, public și banii public. Ei își exprimă speranța ca aspectele semnalate să fie analizate obiectiv și imparțial, iar demersul să contribuie la consolidarea unui climat profesional sănătos în beneficiul instituției, al artiștilor și al publicului.

Până la această oră, reprezentanții ONRT nu au făcut public un răspuns oficial la aceste solicitări, iar situația rămâne în atenția mediului cultural și a organismelor responsabile cu monitorizarea finanțelor publice.