Heirup în Senat: vot-fulger pentru apariția de noi afaceri în energie / Ministrul Tanczos Barna s-a deplasat fizic să susțină închiderea Jalonului 509 din PNRR

Cimpoi Adrian02/06/2026

0 1.414 5 minute de citit

Plenul Senatului a votat, marți, în calitate de prim for sesizat, cu 81 de voturi „pentru”, o propunere legislativă a cărei neîndeplinire ar aduce României o penalizare de peste 770 de milioane de Euro în cadrul PNRR. Prevederile proiectului permit dezvoltarea și extinderea de parcuri fotovoltaice pe terenuri scoase la licitație de statul român prin ADS. Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna (UDMR), a fost prezent la dezbaterile și votul din plen și a susținut nevoia adoptării acestuia. Propunerea legislativă a trecut într-o singură zi prin 6 comisii parlamentare (Energie, Agricultură, Juridică, Ape, Mediu și Administrație), un adevărat tur de forță în contextul în care în Senat sunt propuneri legislative care nu primesc rapoarte de la comisii nici după 60 de zile și sunt adoptate tacit. Grupul parlamentar AUR crede că legea nu are suficiente garanții împotriva unor eventuali jucători din zona energiei care ar vrea să facă speculă cu terenurile. Proiectul va merge la Camera Deputaților în calitate de for decizional în acest caz.

Propunerea legislativă permite utilizarea terenurilor agricole neproductive/degradate care nu sunt pretabile pentru agricultură ca zone de accelerare a investițiilor în surse regenerabile de energie (SRE).

Propunerea legislativă reprezintă Reforma 1 din Jalonul 509 din PNRR, cu termen limită de îndeplinire pe 31 august 2026. Neîndeplinirea jalonului are o penalizare maximă de 770.798.610 de Euro din partea Comisiei Europene.

Petrișor Peiu: Pericolul este ca un grup de firme să blocheze terenurile

Președintele grupului AUR din Senat, Petrișor Peiu, a spus că propunerea legislativă riscă să ducă la concentrarea terenurilor statului scoase la licitație în mâinile unui grup de firme care să blocheze proiectele.

„Sub masca urgenței ni se propune un proiect cu multe lucruri nelămurite. Terenurile pot fi concesionate unor firme, teoretic ar trebui să facă acolo panouri fotovoltaice. Ei bine, nu cred că este normal ca ADS să nu facă singur aceste investiții. Cine oprește ADS să facă parcuri fotovoltaice? Nimeni. Dar ideea de a da în concesiune pe 49 de ani și a nu avea un preț al concesiunii și a nu avea o redevență, sunt două pericole foarte mari. Acest cadru legal făcut sub imperiul urgenței poate duce la situația ca un grup de firme să preia terenurile și să blocheze eventuale proiecte pe care alții le vor avea”, a avertizat el.

Istvan-Lorant Antal: Contractul se reziliază după 6 luni dacă nu se realizează nimic

Senatorul UDMR Istvan-Lorant Antal, președinte al Comisiei de Energie, a spus în plen că cei din AUR ar trebui să se liniștească.

„Aș dori să subliniez, pentru a vă liniști, două lucruri. Deja este în vigoare este o lege care simplifică scoaterea din circuit agricol a terenurilor de categorie 3 și 4 pentru proiecte regenerabile, este în vigoare, iar terenurile ADS intrau în altă categorie juridică. Legat de concesionarea pe 49 de ani, dacă nu se realizează nimic 6 luni pe acele terenuri, atunci se reziliază de drept acest contract și terenul rămâne în proprietatea ADS”, a declarat el.

Ministru: Este extrem de greu să stabilim un preț de pornire

Ministrul interimar al Agriculturii, le-a prezentat marți dimineață, senatorilor din Comisia de Energie, avantajele și provocările propunerii legislative.

„Este o tentativă a statului român prin care pe terenurile agricole de slabă calitate și care pot fi folosite pentru altceva decât agricultură, să putem instala capacități de producere de energie regenerabilă prin sisteme fotovoltaice sau prin sisteme eoliene, respectiv capacități de stocare, generând o procedură scurtă de 6 luni prin care toate autorizațiile se emit și beneficiarul să poată înceapă producerea sau stocarea energiei electrice pe aceste terenuri agricole de la ADS identificate ca neproductive, în construcții sau de slabă calitate pentru activitatea agricolă, după care procedurile sunt reglementate să putem urgenta punerea în practică a acestor planuri de afaceri”, a spus el.

Senatorul AUR Eugen Șipoș, AUR, a propus amendamente pentru „o clauză anti-speculă” plus introducerea unei redevențe formată dintr-o componentă fixă pe hectar sau megawatt plus componentă variabilă raportată la mwegatt oră produs sau venituri brute din vânzarea energiei.

Tanczos Barna a adăugat că e greu de stabilit un preț de pornire.

„Am încercat să găsim o altă variantă de stabilire a prețului concesiunii, alta decât licitația publică competitivă, însă este extrem de complicat și este extrem de greu să stabilim un preț de pornire, adică să avem de exemplu un preț licitat pentru teren și un preț fix pe megawatt produs, așa că în primă fază facem un test pe licitație competitivă cu strigare, deci prețul se va stabili în funcție de rata profitului care se poate genera, deci vor concura producătorii de energie cu alți producători de energie, nu vor veni producători de grâu să concureze pe aceste suprafețe. Propunerea mea aceasta este, să mergem în această formulă în această fază și dacă la primele licitații constatăm că nu ne atingem scopul, putem să venim cu altă reglementare. Cu privire la 6-12-46 luni este o prevedere contractuală, nu cred că trebuie să o trecem neapărat în lege, poate fi stipulat în contractul de concesiune.

Ninel Peia: „Give me the fucking money!”

Senatorul PACE Ninel Peia a spus în Comisia de Energie că ar trebui ca statul să nu concesioneze terenurile, ci să înființeze propriile firme în parteneriat cu investitori străini.

„Nu înțeleg sub nicio formă cum statul nu poate să-și valorifice la maxim resursele strategice. Dacă este un teren bine poziționat care poate fi conectat rapid la rețeaua electrică, atunci ăsta este un activ, eu ca stat nu mai trebuie să concesionez. Trebuie să ne uităm ce au făcut alții în alte țări și dau exemplul zăcământului Groningen de gaz din Olanda. Ce a făcut statul acolo? Nu a concesionat zăcământul de gaz ci a făcut două SPV-uri, o companie unde statul a fost acționar 50% și avea acel zăcământ și au venit două companii mari care au adus know-how și aveau câte 25%. Acea nouă companie, având resursa și cele două companii asociate, au mers pe piața liberă, s-au împrumutat de bani și au dat drumul la zăcământ. Dintr-un total de 460 de miliarde de euro cât a scos zăcământul, statul a câștigat, per total, cu taxe, impozite, 80%. Intenția e bună, dar de ce statul român prin ADS are un teren și nu face un SPV și face o licitație? Haideți să nu mai concesionăm, haideți ca prin această lege statul să devină partener, să intre în parteneriat public-privat cu resursa, iar ceilalți să vină cu know-how și cu bani. Știți cum zic americanii, două fraze: „Show me the money” și „Give me the fucking money”. De ce nu putem să facem acest lucru? De ce nu poate să facă ADS-ul și să cheme companiile care au expertiză și bani? Dar noi ce facem? Dăm ieftin, concesionăm pe 3 lei, să ne fie ușor, să fie să nu fie rău”, a spus el.

Ministrul a admis că „nu ne împiedică nimeni ca pe viitor să generăm astfel de investiții”.

Care sunt prevederile proiectului legislativ

România și-a asumat în raport cu Uniunea Europeană un angajament pentru realizarea a cel puțin 32% din energie curată prin surse regenerabile.

Propunerea legislativă adoptată de Senat prevede că terenurile aflate în proprietatea statului, care sunt administrate de Autoritatea Națională pentru Administrarea Domeniilor Statului, Pescuit si Acvacultură, vor putea fi folosite ca zone de accelerare a investițiilor în surse regenerabile de energie (SRE).

Propunerea prevede introducerea în legislație a procedurii de licitație publică cu strigare de către Agenția Domeniilor Statului (ADS) a terenurilor desemnate ca zone de accelerare, în vederea încheierii contractelor de concesiune pentru construirea de noi capacități de producție de energie din surse regenerabile, în zonele aflate în proces de accelerare.