Scandalul din jurul Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) a escaladat în ultimele săptămâni, după ce instituția și foștii săi șefi au ajuns să formuleze plângeri penale, inclusiv pe numele vicepremierului Oanei Gheorghiu și a ministrului Iulian Darău. La mijloc este unul dintre cele mai mari proiecte IT ale statului român. Dar de unde a pornit tot acest conflict?
Scandalul dintre conducerile ADR și cuplul Oana Gheorghiu – Irineu Darău a pornit de la proiectul „Platforma Națională de Interoperabilitate” (PNI), o investiție de peste 164 milioane de lei, finanțată din fonduri europene. Platforma este menită să conecteze bazele de date ale instituțiilor publice și să reducă birocrația.
Anularea licitației pentru platforma IT
Noul președinte al ADR, Cătălin Giulescu, numit pe 1 mai 2026 în funcție și venit din poziția de consilier de stat în aparatul propriu al vicepremierului Oana Gheorghiu, a decis pe 15 mai anularea procedurii de achiziție publică. Potrivit instituției, licitația a fost lansată „prematur”, fără o hotărâre de guvern care să aprobe indicatorii tehnico-economici ai proiectului.
„Lansarea procedurii de achiziție publică a fost făcută prematur, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute expres de lege, în sensul în care, la data publicării anunțului, pe data de 10.02.2026, nu exista adoptată o hotărâre a Guvernului privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiții aferente proiectului „Platforma națională de interoperabilitate – PNI”, act obligatoriu care deschide dreptul legal de a efectua cheltuieli din bugetul public și validează oportunitatea investiției”, a transmis ADR.
ADR susține că au fost constatate „nereguli” față de legislația privind achizițiile publice și Legea finanțelor publice, motiv pentru care procedura a fost oprită și urmează să fie reluată.
„Decizia anulării achiziției se fundamentează pe identificarea unor nereguli în cadrul inițierii procedurii, care pot genera un blocaj juridic, deoarece autoritatea se află în imposibilitatea angajării de cheltuieli publice și, prin urmare, nu poate semna contractul de achiziție la finalul evaluării”, mai arată sursa citată.
Val de plângeri penale ale fostului și actualului șef ADR
În paralel, noul șef al ADR a anunțat și depunerea unei plângeri penale împotriva fostului președinte al ADR, Dragoș Cristian Vlad, acuzat de abuz în serviciu. Plângerea vizează fix modul în care ar fi fost lansată și gestionată licitația PNI. Cu o zi înainte, Dragoș Vlad a depus o plângere penală împotriva vicepremierului interimar Oana Gheorghiu și a ministrului interimar al Digitalizării, Irineu Darău.
Vlad susține că ar fi fost supus unor „presiuni repetate” pentru a încălca legislația privind achizițiile publice și pentru a orienta soluții contractuale către anumite companii, inclusiv grupul de firme Schwartz.
„Presiuni repetate asupra subsemnatului, în vederea încălcării unor prevederi legale în domeniul achizițiilor publice; presiuni repetate în găsirea, cu celeritate, a unor soluții de colaborare cu grupul de societăți SCHWARTZ (care cu siguranță urmărea dobândirea de foloase materiale de pe urma demersurilor – presiunilor -, respectiv încheierea de contracte preferențiale cu autoritatea al cărei președinte am fost și, în final, am fost demis)”, se arată în denunțul fostului șef ADR.
Mail-ul scurs în presă de fostul șef ADR
În data de 12 februarie, Oana Gheorghiu ar fi trimis un email la Autoritatea pentru Digitalizarea României în care întreba dacă instituția este interesată de serviciile și produsele consorțiului Schwarz.
„În contextul întâlnirilor exploratorii desfășurate la finalul lunii ianuarie 2026, la nivel guvernamental, cu reprezentanți ai grupului Schwarz (Schwarz Digits); vă rog să ne comunicați dacă, din perspectiva STS, au fost identificate potențiale soluții, servicii sau capacități de interes”, a scris Oana Gheorghiu către ADR, potrivit sursei citate.
Ulterior, Oana Gheorghiu ar fi revenit cu o erată: „Ne interesează perspectiva ADR, nu STS… am dat copy/paste textului, fără să fac modificările necesare”.
Replica Oanei Gheorghiu: „Fake news”
Într-o postare pe pagina sa de Facebook din 14 mai, vicepremierul a explicat că mail-ul respectiv vine ca urmare a unui „schimb instituțional de informații, în logica identificării unor posibile soluții utile pentru procesul de digitalizare”.
„Discuțiile cu Schwarz Digits nu au avut niciun caracter secret și niciun caracter comercial. Ele au fost discuții exploratorii, purtate în mod transparent, în beneficiul potențial al instituțiilor statului român, pentru a înțelege ce tipuri de soluții sau expertiză există și dacă unele dintre acestea ar putea fi relevante pentru nevoile administrației publice”, a spus Oana Gheorghiu.
Despre întâlnirea cu grupul Schwarz, Oana Gheorghiu a susținut că a fost „o întâlnire la care au participat instituții relevante ale statului român, cu atribuții directe în domeniul digitalizării, securității cibernetice și infrastructurii digitale”.
„Au fost prezenți reprezentanți ai ADR, STS, SRI, MApN, MAI, DNSC, SGG și MEDAT. Tocmai această participare interinstituțională arată limpede că nu a fost vorba despre un canal preferențial, ci despre un exercițiu de informare și analiză instituțională.
În acest context, e-mailul invocat astăzi în mod tendențios de domnul Dragoș Vlad nu a fost transmis doar către ADR. El a fost trimis către toate instituțiile relevante participante la acest proces, tocmai pentru ca Guvernul să poată avea o imagine consolidată asupra concluziilor și eventualelor nevoi instituționale”.
Într-o altă postare din 16 mai, Oana Gheorghiu recunoaște că „Kaufland (parte a grupului Schwarz) a donat 250.000 de euro în 2021, în plină pandemie, după ce secția ATI de la Piatra Neamț a ars împreună cu 15 oameni”.
„A contribuit la construcția unei noi secții ATI pentru un spital al statului, când un județ întreg rămăsese fără acces la terapie intensivă”, explica actualul vicepremier, cofondatoare a Dăruiește Viață.
De ce a fost demis fostul șef ADR
Oana Gheorghiu și Irineu Darău au scris pe paginile lor de Facebook că demiterea lui Dragoș Vlad a venit după ce a constatat mai multe nereguli „în funcționarea platformelor Ghișeul.ro și SEAP, cauzate de neglijențe administrative elementare, precum expirarea certificatelor de siguranță”.
„ADR a devenit un factor de risc sistemic pentru transformarea digitală a țării. Analiza activității instituției a scos la iveală deficiențe manageriale grave care pun în pericol proiecte strategice și fonduri europene”, a scris Oana Gheorghiu, într-o postare comună cu Irineu Darău.
Darău acuză o „rețea” din jurul lui Sebastian Ghiță
Ministrul interimar al Digitalizării, Irineu Darău, a susținut că licitația a fost lansată fără fundament legal, în lipsa hotărârii de guvern obligatorii, ceea ce ar fi creat un risc major de blocaj juridic.
Mai mult, ministrul USR a vorbit și despre o „rețea construită în jurul lui Ghiță (Sebastian – n.red.)”.
„De aceea se agită acum rețeaua construită de Ghiță și de vechiul sistem – pentru că se închide robinetul. Le transmit un singur lucru: epoca digitalizării controlate din umbră se încheie aici; Aprindem lumina. Și aici. Fără cale de întoarcere”, a scris Irineu Darău pe contul său de Facebook.
Licitația pentru PNI va fi reluată
ADR a anunțat că procedura de achiziție va fi reluată, însă doar după corectarea cadrului legal și ajustarea documentației tehnice.
„Președintele ADR, dl. Aurel-Cătălin Giulescu, a emis astăzi, 20.05.2026, Decizia cu nr. 294, prin care a dispus reluarea procedurilor necesare pentru ca investiția PNI să se poată realiza, dar cu respectarea cadrului legal și în condiții care să asigure cheltuirea judicioasă a fondurilor publice, concomitent cu asigurarea premiselor necesare pentru implementarea unor soluții corespunzătoare, corelate cu evoluția tehnologică”, a transmis ADR.
Valoarea totală a proiectului „Platforma Națională de Interoperabilitate” este de 164.430.871,00 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă FEDR este de 123.239.785,16 lei, iar valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul național este de 41.191.085,84 lei.
