Zeci de milioane de euro din subvențiile UE pentru agricultură ajung la mari ferme deținute de firme din Emiratele Arabe Unite
Firme conduse de membri ai familiei regale din Emiratele Arabe Unite (EAU) beneficiază de zeci de milioane de euro din subvențiile UE pentru a cultiva produse destinate statelor din Golf, dezvăluie o investigație DeSmog. Este vorba de peste 71 de milioane de euro în doar șase ani pentru terenurile agricole cultivate în România, Italia și Spania. În prezent, Comisia Europeană discută modificarea schemei de acordare a acestor subvenții, propunând plafonarea la maximum 100.000 de euro pentru un fermier.
Familia Al Nahyan este a doua cea mai bogată din lume, cu o avere estimată la peste 320 de miliarde de dolari, provenită în mare parte din vastele rezerve de petrol ale emiratelor, potrivit investopedia.com.
Subvențiile acordate prin Politica Agricolă Comună (PAC) reprezintă o treime din întregul buget al UE, potrivit politico.eu, plătind anual aproximativ 54 de miliarde de euro fermierilor și zonelor rurale din întreg blocul comunitar (sursa: europarl.europa.eu). Însă o proporție din aceste fonduri ajunge în afara blocului comunitar.
DeSmog, în parteneriat cu The Guardian, El Diario (Spania) și publicația românească G4Media, a analizat datele pentru mii de beneficiari PAC între 2019 și 2024, identificând 110 plăți de subvenții europene către o rețea de companii și filiale conduse de familia Al Nahyan și de unul dintre fondurile sale suverane, ADQ.
Dintre aceste firme, cele mai mari plăți din fondurile UE au fost făcute către compania Agricost, care deține cea mai mare fermă din UE, cu o suprafață de 57.000 de hectare – de cinci ori mărimea Parisului. În primăvara anului 2018, fondul de investiții Al Dahra, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, a achiziționat ferma de la un om de afaceri român, într-o tranzacție în valoare de peste 345 de milioane de dolari. Acest grup de investiții deține și exploatează o suprafață de peste 200.000 de hectare în peste 20 de țări, potrivit grainews.ca.
Ferma din Insula Mare a Brăilei este organizată la scară industrială, fiind împărțită în zeci de subunități și întinzându-se pe aproximativ 60 de kilometri lungime. Operațiunile includ cultivarea cerealelor și a plantelor furajere, susținute de un sistem extins de irigații — circa 70% din teren fiind deja irigat — precum și o infrastructură logistică proprie, inclusiv capacități de stocare de peste 50.000 de tone și acces direct la transportul pe Dunăre, prin portul Brăila.
În prezent, sistemul de acordare a subvențiilor agricole ale UE este în funcție de suprafață, astfel că marii proprietari de terenuri sunt și cei mai mari beneficiari. Doar în 2024, Agricost a primit 10,5 milioane de euro sub formă de plăți directe – de peste 1.600 de ori suma colectată de o fermă medie din UE. (sursa agriculture.ec.europa.eu).
Familia Al Nahyan și companiile menționate în acest articol nu au răspuns multiplelor solicitări de comentarii. Fondul ADQ a refuzat să răspundă.
Între timp, factorii de decizie la nivel european dezbat viitorul schemei de subvenționare. În iulie, Comisia Europeană a publicat o propunere pentru următoarea rundă de plăți PAC (2028-2034), care ar putea plafona plățile bazate pe suprafață la 100.000 de euro per fermier pe an. Propunerea a fost întâmpinată cu o opoziție acerbă din partea miniștrilor europeni, a unor europarlamentari și a grupurilor de lobby din industrie.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat pentru DeSmog că sprijinul pentru venit prin plățile PAC „ar trebui să fie mai bine direcționat, inclusiv prin reducerea și plafonarea plăților pentru fermele mai mari” și solicită Parlamentului și Consiliului European să sprijine modificările propuse.
„PAC nu îi ajută pe fermierii din UE; continuă să îi îmbogățească pe cei mai bogați proprietari de terenuri”, a declarat Faustine Bas-Defossez, directoare pentru natură, sănătate și mediu în cadrul grupului de advocacy European Environment Bureau, cu sediul la Bruxelles. „Iar acum, mai grav, alimentează regimurile autocratice.”
Achiziții agricole
Familia Al Nahyan reprezintă cea mai puternică monarhie din Emiratele Arabe Unite, federație formată din șapte state, fiecare cu propria familie regală. La conducere se află Șeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, liderul Abu Dhabi și președintele EAU.
În puțin peste 15 ani, dinastia emiratelor s-a impus ca un jucător agricol global major, achiziționând suprafețe întinse de teren și companii agroindustriale în Africa, America de Sud și Europa. EAU controlează acum aproximativ 960.000 de hectare de teren agricol în întreaga lume, potrivit grain.org.
Această expansiune face parte din strategia mai largă de securitate alimentară a Emiratelor, menită să asigure aprovizionarea unei țări în care temperaturile ridicate, deficitul de apă și solul nisipos fac din cultivare o provocare majoră. EAU importă în prezent până la 90% din alimentele sale (weforum.org)
Investigația a constatat că, în UE, expansiunea a fost canalizată prin trei companii principale – în Spania, Italia și România.
Agricost, vasta fermă din România, a fost cumpărată de familia Al Nahyan în 2018 pentru o sumă estimată la 230 de milioane de euro prin Al Dahra, grupul agroindustrial al EAU. Al Dahra a fost fondată de fratele președintelui, Șeicul Hamdan bin Zayed Al Nahyan, înainte ca fondul suveran din Abu Dhabi, ADQ, să achiziționeze 50% din firmă în 2020.
Companii legate Al Nahyan (1).html
Displaying Al Nayhyans’ network (1).html.
Nu există informații publice despre structura actuală de proprietate a Al Dahra, dar Consiliul de administrație este prezidat de Șeicul Hamdan bin Zayed și de fiul său, Șeicul Zayed bin Hamdan Al Nahyan, căsătorit cu fiica președintelui EAU.
Din 2012, Al Dahra a achiziționat, de asemenea, multiple companii agricole în Spania, responsabile pentru peste 8.000 de hectare de teren. Împreună, acestea au primit subvenții PAC de peste 5 milioane de euro între 2015 și 2024.
Fermele din Spania și România deținute de Al Dahra cultivă lucernă și alte culturi pentru hrana animalelor, majoritatea produselor fiind destinate exportului, inclusiv către Golf. Al Dahra deține un contract pe termen lung cu guvernul EAU pentru furnizarea de furaje, utilizate parțial pentru sectorul lactatelor din Emirate, aflat în creștere rapidă.
În 2022, fondul suveran ADQ a achiziționat și Unifrutti, un producător de fructe cu o valoare estimată la 830 de milioane de dolari. Potrivit analizei DeSmog, fermele italiene ale Unifrutti au primit cel puțin 186.000 de euro în subvenții PAC în cei trei ani de după vânzare.
În prezent, modul în care sunt calculate subvențiile PAC se bazează în mare parte pe suprafața de teren lucrat. Propunerea Comisiei Europene de a plafona plățile directe ar afecta doar 0,5% dintre marii proprietari de terenuri din UE, care încasează în prezent 16% din bugetul PAC.
Verzii europeni sunt cei care critică vehement faptul că banii din subvențiile UE ajung la firme din EAU. Este „un scandal ascuns la vedere”, spune Thomas Waitz, europarlamentar din partea Verzilor austrieci și coordonator al comisei pentru agricultură. „99% dintre adevărații fermieri europeni primesc subvenții de sub 100.000 de euro. Acești bani nu au fost niciodată destinați dinastiei combustibililor fosili, ci consolidării adevăraților fermieri europeni.”
Ofensiva agricolă a firmelor din emirate
Fermele reprezintă doar o ramură a ofensivei agricole a Al Dahra și ADQ în Europa – expansiune care include mori de cereale în Grecia și Bulgaria, precum și ferme de lactate masive în Serbia.
Potrivit unor experți, ADQ este tehnic deținută de stat și condusă de membrii familiei regale.
„Nu există o graniță clară între cuferele statului și cele ale familiei”, a declarat pentru DeSmog Marc Valeri, profesor asociat de economie politică a Orientului Mijlociu la Universitatea din Exeter. „Acesta este un regim foarte autoritar și centralizat, iar diferența între bugetele de stat și bugetele familiei este complet estompată.”
EAU deține unele dintre cele mai mari active suverane din lume – începând cu 2025, cele șapte fonduri dețin aproape 2,5 trilioane de dolari.
Aceste active sunt gestionate în mare parte de rude apropiate ale președintelui. Între 2023 și ianuarie 2026, ADQ a fost prezidat de Șeicul Tahnoon bin Zayed Al Nahyan, fratele președintelui și consilierul pentru securitate națională al țării.
Din ianuarie, ADQ a devenit parte a celui mai nou fond suveran din Abu Dhabi, L’imad Holding, prezidat de Prințul Moștenitor Șeicul Khaled bin Mohamed bin Zayed Al Nahyan – fiul cel mare al președintelui și probabilul său succesor.
„Monopol”
Subvențiile identificate de DeSmog ar putea să nu reflecte sumele totale.
Toate țările UE sunt obligate să publice informații despre fermele și proprietarii de ferme care primesc subvenții PAC. Cu toate acestea, înregistrările menționează doar beneficiarul direct – ceea ce face dificilă sau uneori imposibilă identificarea proprietarilor reali și a investitorilor care beneficiază de fonduri. Unifrutti, de exemplu, deține ferme în Sicilia și în regiunea Almeria din Spania, dar nu s-au găsit informații despre subvențiile primite de aceste companii.
Experții spun că aceste tipuri de investiții străine la scară largă au contribuit la schimbări majore în peisajul agricol al UE. Cifrele oficiale arată că UE a pierdut 5,6 milioane de ferme între 2005 și 2023, marea majoritate fiind de mici dimensiuni, multe fiind preluate de producători mai mari. România a înregistrat cel mai mare declin dintre toate statele membre.
În Spania, fermierii care vând lucernă pentru a fi procesată de Al Dahra au declarat că controlul companiei asupra regiunii reprezintă riscuri majore pentru veniturile lor. „Aici, în sat, au foarte multă putere; toți ajungem să depindem de Al Dahra. Ei stabilesc prețul și asta e tot”, a declarat pentru El Diario Josep Ripoll, un fermier din Fondarella, Catalonia, unde se află sediul Al Dahra Europe. „Este un monopol – ori accepți, ori pleci. Îmi era mult mai bine înainte să vină ei.”
Christian Henderson, lector în studii moderne ale Orientului Mijlociu la Universitatea din Leiden, spune că aceste tipuri de investiții străine masive în terenuri pot genera provocări majore pentru țări precum România, care a fost lovită de o criză majoră a costului vieții în ultimii ani, cu prețuri la alimente în creștere. „Ce înseamnă pentru o societate când resursele agricole sunt predate investitorilor străini? Cele mai multe dintre mărfuri sunt exportate imediat.”
Morgan Ody, coordonator general al uniunii micilor producători La Via Campesina și fermier în Bretania, Franța, descrie fluxul de subvenții către EAU drept „o risipă de bani publici”.
„Nu așa doresc cetățenii europeni să fie cheltuiți banii lor – aceste ferme nici măcar nu produc alimente pentru ei”, a declarat ea pentru DeSmog.
„Acest tip de cheltuire scandaloasă a banilor UE arată eșecul actualului sistem PAC, unde plățile se bazează pe suprafața fermei. Trebuie să reorientăm PAC către lucrătorii pământului, către cei care muncesc pământul și produc alimente.”
