Parlamentarii europeni au decis marți ridicarea imunității europarlamentarei SOS Diana Șoșoacă, în urma unei cereri a Parchetului General din România, care o acuză de săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care propagandă legionară.
Plenul Parlamentului European a votat marți cu o largă majoritate pentru ridicarea imunității europarlamentarei Diana Șoșoacă.
Votul nu a fost unul electronic, ci cu ridicarea mâinilor, dar majoritatea a fost clară, astfel că nu a fost necesară verificarea electronică. Europarlamentarul Siegfried Mureșan a spus că ridicarea imunității a fost decisă cu o largă majoritate”.
„Tocmai am votat pentru ridicarea imunității europarlamentarei Diana Șoșoacă. Cererea a trecut cu o largă majoritate. Parlamentul European este mereu unit în a permite justiției să-și facă treaba”, a scris pe Facebook vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan.
Votul din plen a venit după ce Comisia juridică a Parlamentului European (PE) a decis săptămâna trecută, cu 17 voturi pentru, zero voturi împotrivă și o abținere, ridicarea imunității lui Șoșoacă.
Voturile din PE vin după ce Parchetul General a solicitat anul trecut legislativului european ridicarea imunității lui Șoșoacă pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care propagandă legionară.
În raportul oficial de săptămâna trecută, care a stat și la baza votului de marți din plen, Comisia juridică a PE a enumerat mai multe acuzații în legătură cu care a decis să voteze pentru ridicarea imunității, dar și unul în care a decis că ridicarea imunității nu este necesară – un discurs din PE, în care Șoșoacă le recomanda colegilor săi să elaboreze strategii de politică externă după modelul lui Nicolae Ceaușescu.
Votul permite procurorilor din România să continue cercetările în dosarele care o vizează pe Șoșoacă, dar nu înseamnă că europarlamentara își pierde mandatul, ea putând să-și continue activitatea în Parlamentul European.
De ce este acuzată Șoșoacă
Conform Parchetului General, procurorul de caz al Secției de urmărire penală a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale a Dianei Șoșoacă, pentru următoarele infracțiuni:
- 4 infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art. 205 alin. 1 Cod penal;
- 4 infracțiuni de promovarea, în public a cultului persoanelor condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prev. de art. 5 din OUG nr. 31/2002;
- promovarea, în public, în orice mod, idei, concepții sau doctrine antisemite, prev. de art. 3 din Legea nr. 157/2018, privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului;
- negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia, prev. de art. 6 alin. 1 din OUG nr. 31 din 2002;
- ultraj, prev. de art. 257 alin. 1 și 4 Cod penal.
Raportul Comisiei Juridice a spus că „toate aceste presupuse infracțiuni și cererea aferentă de ridicare a imunității Dianei Șoșoacă nu sunt în legătură cu o opinie sau un vot exprimat de aceasta în exercitarea funcțiilor sale în calitate de deputată în Parlamentul European”.
Comisia juridică a decis prin urmare să ridice imunitatea lui Şoşoacă în legătură cu toate aceste presupuse infracțiuni.
„Imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal”
În raportul său, Comisia juridică a mai spus că Parlamentul nu a identificat niciun element de probă din care să rezulte existența unui „fumus persecutionis” – un termen juridic care descrie suspiciunea întemeiată că o acțiune în justiție este motivată politic.
Raportul a spus că nu există elemente de fapt care să indice că procedura judiciară a fost inițiată cu intenția de a submina activitatea politică a Dianei Șoșoacă în calitatea sa de deputată în Parlamentul European.
În același timp, Comisia juridică a precizat că „Parlamentul nu poate fi asimilat unei instanțe judecătorești și, pe de altă parte, în contextul unei proceduri de ridicare a imunității, deputatul în cauză nu poate fi considerat „persoană acuzată”.
De asemenea, raportul a mai arătat că potrivit regulamentului de procedură, „imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputatului, ci o garanție a independenței Parlamentului în ansamblu și a deputaților săi”.
Ce spune Șoșoacă
Șoșoacă a reacționat pe Facebook, săptămâna trecută, după votul din Comisia juridică.
„Cât de frică le este sistemelor român și european de Diana Iovanovici-Șoșoacă! Și au toate motivele!”, a spus ea.
Șoșoacă a fost chemată în martie la Parchetul General, în dosarul în care este acuzată de propagandă legionară. Cu o săptămână înainte, ea fusese audiată în Comisia pentru afaceri juridice a legislativului european.
Potrivit unor oficiali ai Parchetului, procurorii au vrut ca Diana Șoșoacă să fie supusă unei expertize psihiatrice, însă au nevoie de acordul său pentru a începe procedura, acesta fiind motivul pentru care a fost citată, a scris în martie Agerpres.
„S-a revenit la tot ceea ce înseamnă instituțiile sovietice: psihiatria punitivă, reminiscența acelor acte de teroare împotriva celor care deranjau sistemul. (…) Mă trimit pe mine la expertiză psihiatrică, tot Parchetul ăsta General plin de trădători, inculți și incompetenți, care primesc ordine politice, trebuie să meargă, nu să-și facă o expertiză, ci să fie internați pentru tratament psihiatric. Dacă tot vor sovietism, păi atunci să le dăm. Duceți-vă voi la psihiatrie, înainte să le cereți altora”, le-a spus Șoșoacă zecilor de susținători, veniți cu steaguri și pancarte la sediul Parchetului General.
