Curtea de Conturi a descoperit abateri financiare grave în situațiile consolidate ale Sectorului 6 pentru anul 2024. Auditorii au identificat peste 43 de milioane de lei raportate greșit ca investiții în curs, deși lucrările sunt gata, și alte 25 de milioane de lei care lipsesc din evidența sumelor de încasat. Raportul menționează explicit că aceste deficiențe au un efect generalizat și oferă o imagine falsă asupra patrimoniului gestionat de administrația lui Ciprian Ciucu, actualul edil al Capitalei. Pe lângă erorile de calcul, instituția a depistat plăți nelegale și un sistem de control intern incapabil să prevină frauda sau erorile de sistem.
Active de peste 43 de milioane de lei, raportate greșit
Una dintre cele mai importante constatări ale Curții de Conturi privește modul în care au fost reflectate în contabilitate investițiile publice finalizate, un element esențial pentru corecta imagine a patrimoniului Sectorului 6.
Potrivit raportului de audit, la data de 31 decembrie 2024, în evidențele contabile ale administrației locale a fost menținută în mod eronat suma de 43.742.005 lei în contul 231, utilizat pentru evidențierea lucrărilor de investiții aflate în curs de execuție.
Curtea de Conturi consemnează explicit această situație, arătând că „menţinerea eronată la 31.12.2024 în soldul contului 231 (…) a sumei totale de 43.742.005 lei reprezentând lucrări (…) finalizate şi recepţionate”.
Problema identificată de auditori nu ține doar de o simplă eroare tehnică de clasificare contabilă, ci de modul în care este prezentată realitatea economică a investițiilor publice. Conform regulilor contabile aplicabile instituțiilor publice, lucrările care au fost finalizate și recepționate nu mai pot rămâne în categoria „investiții în curs”, ci trebuie transferate în categoria activelor definitive.
Cu alte cuvinte, în momentul recepției lucrărilor, acestea devin bunuri ale patrimoniului public și trebuie înregistrate în contul de construcții, respectiv contul 212.
Curtea de Conturi subliniază acest aspect în mod direct „valoarea activelor fixe finalizate şi recepţionate (…) a fost menţinută eronat (…) în loc să fie înregistrată în debitul contului 212 — Construcţii”.
Diferența de tratament contabil are efecte semnificative asupra situațiilor financiare. Menținerea acestor sume în contul de investiții în curs poate crea o imagine distorsionată asupra volumului real al lucrărilor neterminate, sugerând în mod eronat că administrația locală are un portofoliu mai mare de proiecte aflate în execuție decât există în realitate.
În practică, acest tip de eroare afectează atât transparența raportării financiare, cât și capacitatea de analiză a gradului de finalizare a investițiilor publice. De asemenea, influențează modul în care este evaluat patrimoniul unității administrativ-teritoriale, întrucât activele finalizate nu sunt reflectate în categoria corectă.
Curtea de Conturi notează că abaterea a fost identificată în cadrul testelor de detaliu asupra categoriei „Active totale”, ceea ce indică faptul că nu a fost un caz izolat, ci rezultatul unei verificări sistematice a modului de înregistrare a investițiilor.
Creanțe neînregistrate: 25,7 milioane de lei lipsă din evidențe
O altă constatare semnificativă a Curții de Conturi privește modul în care au fost reflectate creanțele bugetului local, respectiv sumele care ar fi trebuit înregistrate ca drepturi de încasat de către Sectorul 6.
Auditul arată că în evidențele contabile nu au fost înregistrate creanțe în valoare totală de 25.767.990 lei, ceea ce a condus la o subevaluare a activelor și la o imagine incompletă a sumelor de recuperat.
Sumele identificate de auditori sunt structurate în două categorii principale:
- 15.537.990 lei reprezentând contribuțiile de 20% datorate de asociațiile de proprietari pentru lucrările de reabilitare termică a unor blocuri de locuințe;
- 10.230.000 lei reprezentând un împrumut acordat unei societăți aflate în subordinea Consiliului Local.
Împrumutul a fost acordat către Centrul de Inovare și Proiectare Urbană Sector 6 SRL, însă, potrivit constatărilor Curții, acesta nu a fost evidențiat în contabilitate ca o creanță de recuperat.
Raportul subliniază explicit această omisiune: „nu a luat măsura înregistrării în evidenţa contabilă în contul 461 „Debitori” a sumei de 10.230.000 lei”.
În plus, documentul de audit menționează că împrumutul nu fusese rambursat la termenul stabilit prin convenția încheiată între părți, ceea ce amplifică importanța evidențierii corecte a acestei creanțe în contabilitatea publică.
Din perspectiva Curții de Conturi, astfel de neînregistrări nu reprezintă doar o problemă tehnică de evidență, ci afectează direct imaginea reală a patrimoniului unității administrativ-teritoriale, întrucât sumele de recuperat nu sunt reflectate în situațiile financiare.
În practică, acest tip de abatere conduce la subevaluarea activelor și la o lipsă de transparență privind resursele financiare pe care instituția le are de încasat.
Plăți nelegale și erori în calculul ajustărilor de preț
Auditul Curții de Conturi a identificat și o serie de plăți considerate nejustificate, în valoare totală de 358.864 lei, provenite în principal din zona cheltuielilor de investiții, dar și din zona de salarizare.
Cea mai mare parte a acestor sume, respectiv 292.997 lei, este legată de modul de aplicare a ajustărilor de preț în cadrul unor contracte de reabilitare termică a blocurilor de locuințe.
Potrivit raportului de audit, problema a apărut în contextul în care ajustările de preț au fost calculate nu doar asupra costurilor eligibile, ci și asupra profitului contractanților, aspect care nu era permis de regulile aplicabile.
Curtea de Conturi consemnează această abatere în termeni direcți, arătând că ajustările au fost „calculate eronat asupra profitului pentru lucrări”
În esență, auditorii au constatat că formula de ajustare a prețurilor a fost aplicată într-un mod care a dus la majorarea nejustificată a sumelor decontate către executanții lucrărilor, prin includerea unei componente — profitul — care nu trebuia supusă mecanismului de ajustare.
Această eroare a avut efecte financiare directe, întrucât a determinat efectuarea unor plăți mai mari decât cele legal datorate.
Curtea de Conturi precizează însă că sumele au fost ulterior recuperate în timpul misiunii de audit, ceea ce a redus impactul financiar final al abaterii asupra bugetului local.
Sporuri acordate fără bază legală – 65.867 lei
În cadrul DGASPC Sector 6 București, auditorii au identificat acordarea unor sporuri fără temei legal.
Curtea notează că „a fost acordat spor pentru asigurarea continuităţii activităţii (…) fără bază legală”
Venituri bugetare neîncasate
Raportul mai semnalează pierderi de venituri la bugetul local în valoare de 163.001 lei, cauzate de neînregistrarea sau declararea incorectă a unor impozite și taxe.
Printre acestea se numără impozite pe clădiri declarate greșit; taxe pentru ocuparea domeniului public neplătite; taxe pentru publicitate nedeclarate. Curtea arată că aceste situații au condus la „nestabilirea, neevidenţierea şi neurmărirea încasării unor venituri cuvenite bugetului local”
Probleme de sistem: control intern și audit insuficient
Dincolo de erorile punctuale, raportul atrage atenția asupra unor probleme structurale în mecanismele de control ale instituției.
Curtea de Conturi susține că „nu au fost dezvoltate şi implementate activităţi de control care să contribuie la prevenirea şi depistarea fraudelor şi erorilor”
De asemenea, auditul intern este considerat insuficient, cu o capacitate redusă de verificare a tuturor activităților din subordinea administrației locale.
