Guvernul României pregătește o măsură radicală: ștergerea datoriilor Liberty Galați (fostul Sidex) în schimbul preluării unor active considerate de interes strategic

Statul român pregătește posibilitatea juridică de a salva active considerate a fi de interes strategic aparținând unor companii aflate în dificultate, inclusiv prin preluarea acestor active contra ștergerii datoriilor bugetare ale companiilor proprietare.

Guvernul și-a anunțat parțial intenția încă din urmă cu aproape o săptămână, când a și discutat în primă lectură un proiect de ordonanță de urgență elaborat în acest scop.

Draftul de act normativ analizat definește activele de interes strategic drept ″totalitatea resurselor economice care constau în active fixe definite conform legii, circulante, de trezorerie, know-how, inclusiv a drepturilor și obligațiilor născute în legătură cu acestea, apreciate pe baze rezonabile ca fiind exploatabile în procese economice prezente și viitoare, respectiv bunuri, ansambluri de bunuri sau investiții nefinalizate și sistate, care pot fi separate și organizate să funcționeze independent, distinct de restul activității persoanei juridice, inclusiv terenul destinat acestora, nesubstituibile, nediversificabile ori indispensabile pentru menținerea funcțiilor vitale ale societății ori a activităților economice, necesare apărării intereselor naționale în domenii strategice ale economiei naționale (…)″. Vor putea fi declarate de interes strategic și societăți comerciale.

Statutul de interes va fi declarat prin hotărâre de guvern avizată de CSAT. ″(…) societățile declarate de interes strategic sau care dețin active declarate de interes strategic, indiferent de situația juridică în care se află, au obligația de a notifica statul, prin ministerul de resort cu privire la posibilitatea acestuia de a stinge creanțele fiscale și bugetare administrate de instituții ale administrației publice centrale, ori a creanțelor bugetare administrate de instituții de credit cu capital integral sau majoritar de stat și/sau a unor entități la care statul este acționar, prin trecerea unor active  din proprietatea acestora în proprietatea publică sau privată a statului, după caz și în administrarea ministerului de resort și /sau agenției sau instituției publice.

În situația societăților aflate sub incidența Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, la care instituții ale administrației publice centrale dețin creanțe fiscale și bugetare ori a creanțelor bugetare administrate  de instituții de credit cu capital integral sau majoritar de stat și/sau a unor entități la care statul este acționar, activele pot fi preluate în proprietatea publică  a statului și administrarea ministerului de resort și/sau a unor entități la care statul este acționar, în contul creanțelor″, scrie în proiectul de OUG.

Statul va beneficia de drept de preempțiune în cazul transferului dreptului de proprietate asupra unora/ tuturor participațiilor la societățile declarate de interes strategic și/sau asupra unor active declarate de interes strategic, precum și în cazul valorificării participațiilor societăților și/sau activelor declarate de interes strategic. Statul va beneficia de drept de preempțiune la cumpărare la preț egal cu oferta fermă angajantă. ″(19) În scopul protejării intereselor naționale în domenii strategice ale economiei naționale stabilite la art. 4, în situația societăților aflate în insolvență sau în dificultate potrivit art. 5 pct. 26^2 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, inclusiv concordat preventiv sau acord de restructurare, la solicitatea ministerului de resort, în orice fază a procedurii, administratorul restructurării/concordatar/judiciar are obligația valorificării de urgență a activelor ca ansamblu independent, pornind de la valoarea de piață a acestora sau, după caz, de la valoarea de lichidare, stabilite de un evaluator autorizat.

(20) Licitația se va desfășura potrivit prevederilor Codului de procedură civilă. (21) Activele pot trece în proprietatea statului și administrarea ministerului de resort și /sau agenții sau instituții publice ca urmare a exercitării dreptului de preemțiune la cumpărare la preț egal cu oferta fermă angajantă sau ca urmare a achiziției în cadrul procedurii de valorificare prevăzută la alin (19). (22) Titularul creanței bugetare, curentă sau anterioară deschiderii procedurii, poate executa silit debitorul prin organele de executare fiscală, cu aplicarea corespunzătoare a Codului de procedură fiscală, în scopul preluării activului, dacă în termen de 30 zile, administratorul juridiciar nu îndeplinește obligația prevăzută la alin (19)″, mai stipulează draftul.  Este exact situația Liberty Galați, fostul Sidex, aflat în concordat preventiv (reglementat de aceeași Lege nr. 85/2014) și la care cei mai mari creditori sunt ANAF și Exim Banca Românească a statului român, fosta EximBank. În ianuarie anul acesta, potrivit Guvernului, ″Reprezentanții ANAF și Exim Banca Românească au prezentat punctele de vedere ale celor două instituții și au menționat că vor accepta Planul de reorganizare a combinatului siderurgic în măsura în care administratorii concordatari își vor exprima acordul față de propunerile de modificare avansate, în scopul conservării posibilității de recuperare a creanțelor și protejării interesului statului român″.

Activele funcționale ale Liberty au fost deja scoase la licitație, o primă ședință derulându-se fără succes. ANAF și Exim Banca Românească au creanțe însumate de aproape 1,3 miliarde lei asupra Liberty Galați, dintr-un total de datorii ale companiei de circa 4,7 miliarde lei. Activele combinatului au fost scoase la vânzare la un preț de pornire de 690 milioane euro, adică circa 3,5 miliarde lei. ″Diferența  dintre valoarea activelor preluate în proprietatea statului și valoarea creanțelor (bugetului și băncilor de stat – n.r.) (…) se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului de resort și/sau agenții sau instituții publice″, prevede proiectul de OUG.

În nota de fundamentare se argumentează că, în același fel, prin preluare de active contra ștergerii de datorii bugetare, au fost salvate și minele de huilă și termocentrala Paroșeni din Valea Jiului, activele menționate fiind ″mutate″ juridic de la Complexul Energetic Hunedoara, aflat în insolvență (și ajuns între timp în faliment) la Complexul Energetic Valea Jiului. ″(…) mecanismele privind stingerea totală sau parțială a unor obligații fiscale sau bugetare prin transferul unor active funcționale sunt corelate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2019 privind reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligații fiscale și bugetare. În acest sens, prevederile prezentului act normativ permit utilizarea unor instrumente juridice care să valorifice creanțele fiscale și bugetare ale statului prin dobândirea unor active funcționale a căror exploatare poate contribui la menținerea unor capacități industriale relevante pentru economia națională.

Prin aceste corelări se asigură integrarea mecanismelor instituite prin prezentul act normativ în cadrul legislativ existent, evitându-se suprapunerea sau conflictele normative și asigurându-se aplicarea coerentă a dispozițiilor legale în materia administrării participațiilor statului, a procedurilor de restructurare economică și a valorificării creanțelor bugetare. În acest mod, prezentul act normativ creează un cadru juridic complementar legislației existente, care permite utilizarea unor instrumente economice adaptate pentru menținerea și valorificarea capacităților industriale strategice, cu respectarea regulilor economiei de piață și a legislației Uniunii Europene în materia concurenței și a ajutorului de stat″, se menționează în documentul citat.

Potrivit proiectului de OUG, domeniile economiei naționale în care vor putea fi declarate a fi de interes strategic active și societăți sunt: a) Industria extractivă – producția de materii prime critice și alte resurse minerale neenergetice esențiale exploatate de societățile de interes strategic definite potrivit art. 3 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului  nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, cu modificările și completările ulterioare; b) Industria prelucrătoare – sectoarele care vizează producția de oțel, aluminiu, ciment, produse chimice; c) Industria de apărare, astfel cum este definită și reglementată de Legea nr. 232/2016 privind industria națională de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare;

d) Tehnologia informațiilor și comunicații – pentru asigurarea securității cibernetice, neafectarea sectoarelor privind tehnologiile înalte, inteligență artificială, cercetarea și dezvoltarea de soluții inovative pentru situații critice, utilizarea optimă a fibrei optice, realizarea de componente esențiale pentru economia națională; e) Industria maritimă și portuară, reprezentând construcția și repararea de nave; infrastructură portuară esențială pentru suveranitatea industrială, securitatea lanțurilor de aprovizionare; f) Industria aeronautică (producție, testare și întreținere aeronave);

g) Transportul energiei electrice, al gazelor naturale, țițeiului și combustibililor – cu privire la siguranța Sistemului electroenergetic național (SEN), Sistemului național de transport al gazelor naturale (SNT), precum și infrastructurii de stocare a energiei electrice și depozitare a gazelor naturale, țițeiului și derivatelor acestuia (combustibili);

h) Energie, cu excepția celor clasificate la lit. g): Producția, distribuția, furnizarea și înmagazinarea de gaze naturale, Producția, distribuția, stocarea și furnizarea energiei electrice și termice, precum și alte alte surse alternative/neconvenționale de energie, Producția, distribuția, furnizarea și stocarea de țiței și derivatele acestuia (combustibili);

i) Sectorul farmaceutic care include activități de cercetare, dezvoltare, producție, distribuție și furnizare de medicamente, dispozitive medicale și substanțe active, dezvoltarea biotehnologiilor; j) Infrastructura de transport de interes național;

k) Industria alimentară (producția, prelucrarea și distribuția alimentelor); l) Infrastructura de furnizare a apei.