Numărul firmelor și al persoanelor fizice autorizate care au intrat în insolvență în primele două luni din 2026 a ajuns la 1.091, înregistrând o creștere de 13,17% față de aceeași perioadă din 2025, când au fost înregistrate 964 de cazuri, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Clasamentul insolvenței, pe orașe
Bucureștiul se află în fruntea clasamentului, cu 222 de insolvențe în perioada ianuarie-februarie 2026, însă cifra este în scădere cu 8,64% comparativ cu anul precedent.
Pe următoarele poziții se situează județele Cluj, cu 71 de cazuri (în creștere cu 18,33%), Bihor, cu 64 (în scădere cu 12,33%) și Timiș, cu 40 (plus 2,56%).
Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Maramureș și Arad, ambele cu aproximativ 90%, dar și în Buzău și Prahova. La polul opus, cele mai puține insolvențe au fost raportate în județe precum Caraș-Severin, Covasna și Alba.
La nivel național, în februarie 2026 au fost consemnate 562 de insolvențe, cele mai multe în București, urmat de Bihor și Maramureș.
Pe domenii de activitate, comerțul cu ridicata și amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor, conduce cu 185 de cazuri. Urmează sectorul construcțiilor, cu 166 de insolvențe, industria prelucrătoare, cu 97, și transportul și depozitarea, cu 84.
Deși aceste domenii rămân cele mai afectate, toate au înregistrat scăderi față de aceeași perioadă din 2025.
Legea insolvenței a fost modificată
Creșterea numărului de insolvențe are loc într-un context în care legislația a fost modificată prin Legea nr. 239/2025, parte a pachetului de măsuri adoptat la finalul anului trecut, pentru redresarea și eficientizarea utilizării resurselor publice.
Schimbările vin după o perioadă în care procedura insolvenței a fost folosită, în unele cazuri, pentru a evita plata datoriilor, iar unele dosare s-au prelungit chiar și peste 10 ani.
Potrivit avocatei Dana Bușcu, noile reglementări îi vizează deopotrivă pe debitori, creditori și practicienii în insolvență.
„Modificările au la bază patru piloni importanţi […] reducerea duratei procedurilor de insolvenţă, consolidarea regimului răspunderii administratorilor, creşterea gradului de recuperare a creanţelor şi prevenirea practicilor de deturnare a procedurii”, a declarat ea, la o conferință de specialitate, citată de Economica.net.
Ce prevede noua lege
În practică, legea introduce verificări periodice ale situației debitorului și permite trecerea mai rapidă la faliment atunci când reorganizarea nu mai este fezabilă. În plus, sunt stabilite termene mai clare pentru valorificarea activelor, pentru a preveni blocarea procedurilor.
O altă modificare importantă extinde răspunderea pentru intrarea în insolvență, incluzând și persoanele care controlează companiile.
„Acţiunea în răspundere nu mai vizează doar administratorii formali, ci şi acele persoane care controlează, în fapt, deciziile financiare şi operaţionale ale debitorului”, a explicat Bușcu.
Noile prevederi impun, de asemenea, reguli mai stricte privind relațiile cu entitățile afiliate și vânzarea activelor, pentru a evita transferurile către firme din același grup de interese – practici utilizate în trecut pentru a eluda plata datoriilor.
