Ucraina deține printre cele mai mari capacități de stocare a gazelor din Europa, a răspuns Ministerul Energiei, întrebat de HotNews de ce este analizată soluția stocării gazelor în Ucraina în locul dezvoltării unor capacități suplimentare în România. În ceea ce privește eventuale exporturi de gaze din Marea Neagră pentru consumul din Ucraina, Ministerul Energiei a precizat că vor fi comercializate la valoarea de piață.
Aspectele legate de cantități sunt la stadiul de analiză, după ce președintele României, Nicușor Dan, și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, au semnat, săptămâna trecută, un acord cadru privind cooperarea energetică dintre România și Ucraina.
Acordul prevede explorarea posibilității de a utiliza depozitele subterane de gaze din Ucraina pentru stocarea gazelor transportate prin Coridorul Vertical sau provenite din producția viitoare din Marea Neagră.
În acordul semnat la București, România și Ucraina se angajează „să exploreze posibilitatea de a utiliza instalațiile subterane de stocare a gazelor din Ucraina pentru stocarea gazelor provenite prin Coridorul Vertical de Gaze, precum și a gazelor din producția viitoare din Marea Neagră, în cadrul proiectului Neptun Deep, care va acoperi atât nevoile de gaze ale Ucrainei, cât și va asigura depozitarea în siguranță a acestora”.
Documentul a stârnit critici din partea partidului AUR, mai ales în ceea ce privește ideea stocării gazelor în Ucraina. Senatorul AUR Petrișor Peiu l-a acuzat pe Nicușor Dan că a trădat interesele țării. „Țara noastră a încheiat cel mai rușinos document din istorie, după tratatul de prietenie cu un URSS defunct, încheiat de regimul Iliescu pe 5 aprilie 1991! Documentul semnat de Nicușor Dan prevede ca viitoarea producție de gaze a României din Marea Neagră să fie depozitată în Ucraina în scopul „de a asigura nevoile de gaze ale Ucrainei, dar și depozitarea producției din zăcământul Neptun Deep în siguranță”, a scris Peiu pe contul său de Facebook.
România va produce gaze peste cât va putea consuma
Capacitatea de stocare a gazelor în România este în jur de 3 miliarde metri cubi, ceea ce înseamnă circa 30% din consumul național. Comparativ, capacitatea totală de stocare din Ucraina este de peste 30 miliarde metri cubi, adică o treime din cât dețin toate țările UE la un loc, potrivit datelor European Gas Hub.
Operatorul din Ucraina este Ukrtransgaz și a fost certificat ca operator european de stocare, ceea ce înseamnă că poate deține rezerve strategice de gaze pentru statele membre ale UE, mai arată European Gas Hub.
Începând cu 2027, odată cu exploatarea gazelor din Marea Neagră, producția națională va crește treptat, peste necesarul de consum național.
România produce în prezent peste 9 miliarde de metri cubi pe an, iar consumul este, în unii ani, sub 10 miliarde metri cubi. Producția de gaze va crește cu cel puțin 75% începând din 2027, cantități care vor fi greu de absorbit de către piața românească, potrivit Reuters.
Senatorul AUR Petrișor Peiu susține că, în loc să fie trimise gazele în Marea Neagră, ar fi trebuit redeschisă și dezvoltată industria chimică națională.
„Azomureș, care producea în mod normal jumătate din îngrășămintele necesare țării, stă închis de câțiva ani din cauza gazului prea scump și guvernul vrea să vândă gazul extras suplimentar în Ucraina”, a spus Peiu.
Reamintim că Romgaz se află în negocieri cu Azomureș pentru o posibilă achiziție a platformei industriale.
Rezervele de gaze din Marea Neagră sunt estimate, în acest moment, la circa 100 miliarde metri cubi.
Cum va fi luată decizia stocării gazelor în Ucraina
Într-un răspuns transmis la solicitarea HotNews, Ministerul Energiei spune că „documentul are caracter strategic și stabilește cadrul pentru explorarea unor opțiuni de cooperare, urmând ca eventualele proiecte concrete să fie analizate și dezvoltate ulterior de către instituțiile și companiile competente”.
Încă nu au fost stabilite cantități concrete de gaze provenite din proiectul Neptun Deep din Marea Neagră care ar putea fi stocate în depozitele subterane din Ucraina, iar aranjamentul-cadru vizează explorarea posibilităților prin care acest demers să fie analizat, susține Ministerul Energiei.
„Analiza utilizării depozitelor subterane de gaze din Ucraina are în vedere faptul că acestea reprezintă unele dintre cele mai mari capacități de stocare din Europa, ceea ce poate contribui la flexibilitatea pieței regionale de gaze”, a mai spus Ministerul Energiei.
Deciziile privind utilizarea infrastructurii de stocare vor fi luate în funcție de criterii economice, tehnice și de securitate energetică, susține instituția.
Eventualele acorduri comerciale privind utilizarea depozitelor de gaze vor fi negociate direct între operatorii și companiile implicate, conform reglementărilor naționale și europene, a adăugat Ministerul Energiei
Exporturile de gaze din Marea Neagră „vor fi făcute în condiții de piață”
Întrebat ce cantități de gaz ar putea fi exportate în Ucraina, Ministerul Energiei a mai transmis că „nu există o decizie privind volumele de gaze care ar putea fi exportate către Ucraina pentru consum, ci doar perspectiva unei analize”.
Gazele din proiectul Neptun Deep „vor fi comercializate în condiții de piață, iar eventualele livrări către statele vecine vor depinde de cererea regională, de infrastructura de transport disponibilă și de contractele comerciale încheiate de producători”.
Ministerul Energiei a precizat că în prezent nu există contracte publice sau acorduri definitive privind utilizarea gazelor din Marea Neagră pentru consumul din Ucraina.
Acordul mai prevede dezvoltarea Coridorului Vertical de Gaze care leagă Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina. Mai exact, proiectul conectează infrastructura de transport gaze din aceste țări, pe ambele sensuri.
Pentru România, „acest proiect înseamnă acces la gaze din Marea Caspică și Azerbaidjan, la gazele lichefiate din terminalele din Grecia și Turcia; valorificarea gazelor din Marea Neagră; creșterea capacității de transport de la 5,3 miliarde mc/an la peste 9 miliarde mc/an”, a transmis Ministerul Energiei.
Legat de acordul cu Ucraina, premierul Ilie Bolojan a declarat că acesta nu presupune automat depozitarea gazelor românești în Ucraina, ci doar creează posibilitatea unor astfel de soluții în cadrul cooperării regionale pentru securitate energetică.
