Predoiu și șeful Poliției Române, acuzați că țin pe loc sancționarea șoferilor cu camerele video existente
Sancționarea șoferilor pe baza imaginilor surprinse de camerele de supraveghere instalate deja de primării și administratorii de drumuri din toată țara rămâne blocată, deși există atât infrastructură, cât și cadru legal. Asociația Pro Infrastructură acuză Ministerul Afacerilor Interne și conducerea Poliției Române că întârzie de ani de zile aplicarea acestui sistem, în timp ce autoritățile, într-o reacție emisă astăzi, invocă aceleași explicații tehnice ca în urmă cu doi ani.
Potrivit Asociației Pro Infrastructură, prin OUG 84/2024, Poliția Rutieră a primit dreptul de a utiliza imaginile captate de camerele existente în spațiul public pentru sancționarea abaterilor rutiere. Ulterior, în iunie 2025, a fost emis și ordinul de ministru care stabilește normele de aplicare. Cu toate acestea, sistemul nu este utilizat la scară națională.
„Statul român VEDE, la propriu, aceste nereguli grave pe camerele de supraveghere […] dar nu le folosește pentru a sancționa abaterile rutiere”, susține, încă de acum un an, Asociația Pro Infrastructură, care nu își explică de ce trebuie să revină asupra faptului că „avem camere, dar tot numărăm morți”. Astfel încât organizația descrie direct consecințele lipsei de aplicare:
„Așa că, liber la bizoneală în orașe! Mers ca demenții, trecut pe roșu și omorât mămici și copii pe trecerea de pietoni. Dar asta nu e tot.”.
Asociația avertizează că, în lipsa aplicării, „bizonii” din trafic – termen peiorativ dat șoferilor care încalcă frecvent reguli esențiale precum viteza, trecerea pe roșu sau neacordarea de prioritate – rămân, în practică, nesancționați în mod eficient.
Criticile vin pe un fond mai vechi. Încă din 2025, ONG-ul semnala că autoritățile invocă succesiv diverse motive pentru amânarea sistemului: lipsa unui centru național de procesare, nevoia de modificări legislative sau lipsa personalului. Între timp, cadrul normativ a fost completat, însă implementarea a rămas în urmă.
În paralel, statul a dezvoltat sistemul e-SIGUR, prevăzut încă din 2022 și inclus ca jalon în PNRR, care ar trebui să permită monitorizarea traficului și sancționarea automată a abaterilor. Sistemul este, potrivit Poliției, operațional din 1 ianuarie 2025, dar acoperirea lui rămâne limitată.
Într-o „precizare de presă” difuzată astăzi, ca reacție la întârzierile semnalate în mod repetat de Asociația Pro Infrastructură, Inspectoratul General al Poliției Române respinge acuzațiile de blocaj și susține că mecanismul funcționează deja, apelând la nuanțe de limbaj. „Poliția Română utilizează mijloace tehnice și sisteme de monitorizare pentru sancționarea abaterilor”, precizează instituția.
În același timp, Poliția face o distincție clară între sistemul propriu și camerele instalate de alte instituții. Potrivit IGPR, utilizarea acestora presupune respectarea unor condiții de compatibilitate, securitate, validare a datelor și integrare într-un sistem național unitar. „Simpla existență a unor camere video nu înseamnă că imaginile pot fi folosite automat”, transmite instituția.
Aceste explicații sunt însă aceleași invocate de autorități în ultimii doi ani, în timp ce sistemul nu a fost extins.
În prezent, există două realități paralele. Sistemul e-SIGUR funcționează, dar limitat, în timp ce rețeaua de camere deja instalate în toată țara nu este integrată într-un mecanism național de sancționare.
Paradoxal, aceleași camere sunt utilizate în cazuri de furt, crimă sau alte infracțiuni, mai spune Asociația Pro Infrastructură. Poliția solicită imaginile de la primării, iar pe baza acestora autoritățile câștigă procese în instanță.
Cu aceiași funcționari și aceeași infrastructură tehnică, Ministerul de Interne nu utilizează însă sistemul pentru sancționarea abaterilor rutiere grave, lucru care determină Asociația să se întrebe dacă nu cumva „domnii Predoiu și Despescu sunt frânele siguranței rutiere”.
