Vestea că bugetul Ministrului Educației și Cercetării va fi mai mic decât anul trecut stârnește reacții vehemente. Față de alocarea pentru 2025, care a fost de 60,2 miliarde de lei, diferența este de aproape trei miliarde de lei. Pe de altă parte, ca urmare a modificărilor legislative generate de “Legea Bolojan”, conform datelor analizate de Consiliul Fiscal, bugetul Educației pentru 2025 ar fi suferit o reducere de aproximativ 378 de milioane de lei, reprezentând 0,02% din PIB sau o scădere de 0,6% din totalul alocat.
Ce consecințe va avea această reducere a bugetului în 2026? Începutul anului școlar 2025, până în luna decembrie, a adus 370 de demisii ale profesorilor și urmează și un val de cereri de pensionare cărora sistemul va trebui să le facă față.
Deși diferența față de suma propusă pentru vot în Parlament este semnificativă, execuția bugetară a ministerului arată că o astfel de sumă ar fi suficientă. Reprezentanții profesorilor și studenților spun că au fost afectați de măsurile din vara lui 2025 și consecințele se vor vedea în viitorul apropiat.
Boicotarea examenelor de final de an și grevă generală
În condițiile în care noul buget nu va permite îmbunătățirea situației profesorilor, care protestează de luni de zile, aceștia anunță măsuri extreme. Printre revendicări, revenirea la norma didactică anterioară, deblocarea posturilor vacante și plata orelor suplimentare.
“Sunt foarte mulţi colegi de-ai noştri care doresc să facem această boicotare a simulărilor Evaluării Naţionale, pentru că până la acest moment educaţia este lovită de măsurile de austeritate şi, mai mult decât atât, fără investiţii în capitalul uman, educaţia nu poate să dea rezultate aşa cum ne-am dori cu toţii. În urma chestionarului pe care noi l-am aplicat la nivel de federaţii, s-a constatat dorinţa colegilor noştri de a declanşa o grevă generală, mai ales în perioada celei de-a doua decade a lunii mai, când se apropie şi încheierea anului şcolar şi Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul.”, a declarat George Purcaru, vicepreședinte FSLI, pentru Radio România.
Un referendum realizat de realizat de federațiile sindicale din toată țara arată că 77% dintre profesori sunt de acord cu această măsură.
Studenții avertizează asupra riscului de abandon
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) critică nivelul redus de finanțare al educației prevăzut în Legea bugetului de stat pentru 2026 și solicită alocarea a cel puțin 15% din bugetul general consolidat pentru educație și cercetare. Reprezentanții studenților avertizează că măsurile de austeritate din ultimul an, precum reducerea fondului de burse și limitarea facilităților la transportul feroviar, afectează direct accesul echitabil la studii. ANOSR cere autorităților să trateze educația ca o prioritate reală și să asigure resursele necesare pentru dezvoltarea sistemului universitar.
De asemenea, aceștia transmit că suma de bani pentru burse asigurată din fonduri europene nu este livrabilă în timpul anului universitar.
“Pentru rezolvarea temporară a problemei fondului de burse, în vederea acoperirii cazurilor sociale, deși tardiv, România a obținut aproximativ 60 de milioane de euro din Fondul Social European. Suma a fost aprobată în 17 decembrie 2025 de Comisia Europeană, dar încă nu avem detalii legate de modul în care aceste sume vor ajunge în universități și ulterior la studenți.
În ciuda situației grave create studenților de Guvernul României prin Legea nr. 141/2025, prin reducerea fondului de burse, forul executiv amână numirea unui nou ministru și astfel, momentul în care o parte dintre studenți vor beneficia de un sprijin pentru continuarea studiilor. De asemenea, ANOSR a atras atenția Guvernului României să nu neglijeze obligația de a asigura tuturor tinerilor un învățământ accesibil și echitabil și a solicitat să aloce, prin intermediul Legii bugetului de stat pentru anul 2026, un fond de burse și protecție socială raportat la nevoile actuale ale studenților.”
Studenții mai spun că s-au întâlnit cu reprezentanții USR și UDMR și speră pe sprijinul celor două partide în demersul lor.
Ministrul Educației vine cu prime date despre acțiunile sale
În așteptarea unei prime conferințe de presă, Mihai Dimian, proaspăt numit ministru al Educației nu a abordat problema bugetului în prima sa comunicare. Acesta a anunțat
că a participat la “prima ședință de guvern în calitate de ministru al educației și cercetării.
Mă bucur că primul mesaj pe care îl adresez public în această calitate include o veste bună: a fost aprobat memorandumul inițiat de Ministerul Educației și Cercetării prin care vor putea fi scoase la concurs peste 400 de posturi necesare pentru a fi puse în folosință 23 de creșe a căror construcție este în curs de finalizare. Este vorba de creșe care vor putea cuprinde aproximativ 1.300 de copii din 18 județe din țară.
Direcţiile de acţiune ale Ministerului Educației și Cercetării se află în Programul de guvernare aprobat de Parlament în iunie 2025.
Dar, dincolo de prevederile Programului, cred că în Educație este nevoie de mai mult dialog, mai multă empatie și corectitudine între toți cei care pot influența rezultatul final: profesori, elevi şi studenți, părinți, sindicate și reprezentanți ai administraţiei publice.”, a scris actualul ministru pe pagina sa de Facebook joi seara.
