Susțineri delirante ale infractorului Chesnoiu în fața instanței supreme: DNA și denunțătoarea ar fi aranajat ca el să fie tras pe linie moartă politic

Un complet de trei judecători de la instanța supremă a stabilit, miercuri, o condamnare, nedefinitivă, de patru ani cu executare în cazul fostului ministru PSD al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, după ce a respins apărările avocaților acestuia care au încercat decredibilizarea martorului cheie al DNA și reducerea impactului probelor produse de acesta.

Aceeași atitudine sfidătoare la adresa probatoriului DNA l-a avut și fostul demnitar în ultimul cuvânt oferit de către cei trei judecători din complet.

Astfel, Ionuț Adrian Chesnoiu, în ultimul cuvânt, „a solicitat achitarea, a menționat că nu a instigat-o niciodată pe martora Jâjâie Aurora Luminița și nu a început nicio activitate infracțională din partea sa în decembrie 2021, întrucât în data de 07 ianuarie 2022 stabilise o comise de concurs din care martora Jâjâie Aurora Luminița nu făcea parte, aspect de care martora avea cunoștință la data formulării denunțului”.

Fostul demnitar le-a mai spus judecătorilor ICCJ că „schimbarea componenței comisiei a fost făcută doar prin dispoziția martorei Jâjâie Aurora Luminița și a procurorului de caz, așa cum a dovedit în declarație și în documentele puse la dispoziția instanței”.

„A mai arătat că afirmația procurorului de ședință, în sensul că avea cunoștință de ordinul nr.308 care putea fi semnat mai înainte nu se susține, întrucât astfel cum a dovedit în fața instanței acest ordin făcea parte dintr-un set de ordine, care se înscriu într-un registru special, deci nu putea fi întocmit înainte, ci pur și simplu a fost păstrat pentru semnare la o dată ulterioară, când a revenit din delegație”.

Lacrimi după funcția politică

Ex–ministrul PSD de la Agricultură a mai spus la instanța supremă că „acest dosar l-a afectat foarte mult, întrucât a fost utilizat ca o armă politică împotriva sa, nu a mai putut candida pentru o funcție electivă în Parlamentul României, tocmai pentru că a fost urmărit penal în această cauză”.

Acestea au fost singurele referiri făcute personal de Chesnoiu în dialogul direct cu magistrații ICCJ, astfel că se poate observa o lipsă totală a oricăror explicații cu privire la toat discuțiile exprese îin care îi cerea subalternei sale să se ocupe de divulgarea materiei pentru concursul „aranjat” pentru persoane interesate.

Concret, în încheierea de ședință a ultimului termen de judecată se arată cum unul dintre avocații lui Chesnoiu a încercat decredibilizarea unuia dintre martorii cheie din proces, pe martora denunțătoare Aura Luminița Jâjâie, în cazul căreia a cerut ICCJ să ceară Tribunalului București sentința prin care a fost admis acordul de recunoaștere al vinovăției încheiat de fosta subalternă a ministrului Chesnoiu cu procurorii DNA.

Avocatul lui Chesnoiu „a considerat că înscrisurile la care a făcut referire ar da posibilitatea apărătorilor să evalueze un posibil control de autoritate sub care martora Jâjâie Aura Luminița s-a aflat în relația cu procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în condițiile în care, la data de 03.02.2022, a fost pusă sub urmărire penală într-un dosar al aceleiași unități de parchet pentru infracțiuni similare celor cercetate în prezenta cauză” și a arătat că „la aceeași dată a fost consemnat denunțul oral al martorei Jâjâie Luminița, acesta reprezentând actul declanșator al cauzei de față”.

Apărătorul unui alt inculpat din dosar a cerut instanței supreme admiterea probelor depuse la termenul din 05 martie 2025, constând în fotografii ale subiectelor afișate la momentul respectiv la minister și note științifice privind erorile de soft care pot apărea în sistemul Windows în ceea ce privește data unui document.

„A mai precizat că, tot prin nota de probatorii de la data de 05 martie 2025, a indicat procesele-verbale pentru care a solicitat procurorului să prezinte datele de omologare a aparatelor folosite la înregistrările audio-video și calificarea personalului care a extras și manipulat datele, teza probatorie fiind aceea că din cuprinsul respectivelor procese-verbale nu rezultă cu ce mijloace s-au efectuat înregistrările ambientale și de către cine, în condițiile în care în materialul de urmărire penală se face vorbire că acele înregistrări au fost obținute de către martorul cu identitate reală.

La interpelarea instanței apărătorul a precizat că nu a formulat această cerere în procedura de cameră întrucât aspectele noi au apărut în urma propriilor cercetări în faza de fond a cauzei, când a sesizat că, în materialele de urmărire penală, se arată că înregistrările au fost efectuate de către martora denunțătoare”, se arată în documentul intrat în posesia autorului cestui material.

Judecătorii au desființat scurt susținerile apărătorului arătând că ”procesele- verbale la care a făcut referire se regăsesc în volumul 4 al dosarului de urmărire penală, astfel că apărarea avea posibilitatea să observe, încă de la momentul studierii dosarului, chestiunile invocate la acest termen de judecată”.

Cum a demontat DNA tentativa de decredibilizare a martorului cheie

Procurorul DNA prezent la ultimul termen de judecată din dosar a explicat judecătorilor că „extrasul de pe portalul instanței de judecată depus la dosar este suficient pentru ca apărarea să își susțină poziția în sensul că martora Jâjâie Aurora Luminița a formulat un denunț în cauză și a colaborat cu organele judiciare”.

„A arătat că rezultă din minuta hotărârii de condamnare că martora este parte a unui acord de recunoașterea vinovăției care nu reprezintă un beneficiu, ci o posibilitate pentru aceasta, la fel cum, dacă nu s-ar fi încheiat acordul de recunoaștere a vinovăției putea fi trimisă în judecată și uza de procedura de recunoaștere a vinovăției în fața instanței de fond, care avea aceleași efecte, respectiv reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă”, se mai arată în încheierea ședinței de judecată.

Magistratul anticorupție a mai arătat că martora denunțătoare „a formulat un denunț care a fost valorificat ca o cauză de reducere a pedepsei cauză, conform dispozițiilor art. 19 din OUG 43/2002, ce reglementează activitatea DNA” iar pe de altă parte „nu a avut în concret beneficii, nu i s-a reținut nicio circumstanță atenuantă care să conducă la reducerea pedepsei, folosul infracțiunii s-a confiscat, hotărârea fiind definitivă prin neapelare”.

„Prin urmare, a apreciat că nu ar exista aspecte ce ar putea rezulta din atașarea la dosar a hotărârii de condamnare care să le profite inculpaților, considerând că este o probă lipsită de utilitate și a solicitat respingerea cererii”, au mai consemnat judecătorii ICCJ în document.

Un martor cheie…la vedere…

„În ceea ce privește valoarea probatorie a declarațiilor date de martora denunțătoare, a arătat că acestea urmează a fi analizate, în mod coroborat.

Cu referire la Decizia nr. 59/2019 a Curții Constituționale a amintit paragraful 51, în care s-a arătat că, exceptând declarațiile prevăzute în dispozițiile art. 103 alin. (3) din Codul de procedură penală, celelalte declarații au valoare probatorie necondiționată, fiind supuse numai principiului liberei aprecieri a probelor. Or, martora denunțătoare a dat declarații cu identitate reală, nu a fost supusă unor măsuri de protecție, astfel încât, valoarea probatorie a declarațiilor sale urmează a fi analizată coroborat cu celelalte probe existente la dosar, aceasta fiind soluția și în alte legislații, după cum se arată și la pg 52 din aceiași decizie.

Totodată, a arătat că este de acord cu depunerea înscrisurilor în circumstanțiere atât de către inculpatul Corobea Mihai-Cosmin, cât și de către ceilalți inculpați, cu păstrarea la dosar a documentelor prezentate la data de 05 martie 2025.

A arătat că mijlocul de probă existent la dosar este reprezentat de procesul-verbal de redare în formă scrisă a înregistrărilor, înregistrarea propriu- zisă este procedeul probatoriu, iar aparatura este un mijloc de administrare a probei. Sub acest aspect, a susținut că nicio dispoziție legală nu impune organelor judiciare să dea curs unei asemenea cereri, de prezentare a unor eventuale rapoarte de omologare sau documente care să ateste pregătirea profesională a organelor judiciare care au manipulat aceste aparate.

A mai arătat că din actele dosarului rezultă că respectivele înregistrări ambientale au fost efectuate folosind aparatura tehnică a Serviciului tehnic al Direcției Naționale Anticorupție, fiind manipulate de procurori și ofițeri de poliție din această structură. Astfel, sub aspectul legalității, a apreciat că nu se impune a fi administrate noi probe, decât în măsura în care se contestă calitatea înregistrărilor, concordanța acestora cu ceea ce s-a discutat în realitate și dacă se face acest lucru într-un mod credibil”, au mai notat judecătorii despre pledoaria magistratului Direcției.

DNA despre discuțiile șoptite a fostului ministru

După ce procurorul de ședință a cerut individualizat condamnările în dosar acesta a explicat succint și de ce se impun acest condamnări ferme precum și motivele pentru care susținerile și apărările ex-ministrului nu cred testul credibilității.

Astfel, a explicat magistratul DNA în fața instanței supreme, „a doua zi după susținerea concursului, are loc o discuție între inculpatul Chesnoiu Adrian lonuț și martora Jâjâie Aurora Luminița, care este înregistrată ambiental, despre lucrarea candidatului Sandu Aurel, când se constată că această lucrare este slabă, în ciuda faptului că primise subiectele de concurs, astfel încât, inculpatul Chesnoiu Adrian lonuț îi dispune martorei Jâjâie Aurora Luminița să meargă la șeful Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, martorul Felix Cosma, pentru ca acesta să îl determine pe martorul Andone Cristian Anton, membru în comisia de concurs, să corecteze mai indulgent lucrarea, în așa fel încât să acorde o notă de 7, de trecere, lucrării inculpatului Sandu Aurel”.

Deopotrivă, a precizat procurorul DNA, „au fost înregistrate ambiental și discuțiile martorei Jâjâie Aurora Luminița cu Felix Cosma și cu martorul Andone Cristian Anton, înregistrările confirmând aspectele relatate de martora denunțătoare, precum și cele discutate și stabilite cu inculpatul Chesnoiu Adrian lonuț, cei doi cooperând la planul inculpatului Chesnoiu Adrian lonuț, cel mai probabil, în considerarea poziției acestuia de ministru”.

„Potrivit procesului-verbal din 22 septembrie 2022, a arătat că în urma analizei lucrării inculpatului Sandu Aurel, prin raportare la baremul de corectare și notare, s-a constatat că era o lucrare de aproximativ 36,6 puncte. În ceea ce îi privește pe ceilalți membri ai comisiei care au corectat lucrarea scrisă, martorii Puțintei Spătărelu Mihail, Ploieșteanu Alecsandru și Melinte Călin Laurențiu, procurorul a susținut că aceștia au acordat punctaj lucrării conform propunerii martorei Jâjâie Aurora Luminița, deci nu prin corectare efectivă, în sensul că dorința ministrului era ca inculpatul Sandu Aurel să promoveze acest examen.

Totodată, a arătat că, prin Ordinul nr. 308 din 01.04.2022, inculpatul Sandu Aurel a fost numit șef Serviciu Patrimoniu, Arhivă, Administrativ și Protocol din cadrul MADR, încasând în perioada aprilie până la 28 iunie 2022 un venit salarial de 50.995 lei, după cum rezultă din actele existente la dosar”, se mai arată în document.

Cum a picat ex-polițistul Chesnoiu testul DNA

„Cu referire la declarația dată de inculpatul Chesnoiu Adrian lonuț, procurorul a arătat că martora Jâjâie Aurora Luminița a fost autorizată colaborator, iar toate înregistrările efectuate în mediul ambiental au autorizarea judecătorului de drepturi și libertăți competent, nefiind excluse în procedura de cameră preliminară, astfel încât sunt câștigate cauzei și servesc la dovedirea infracțiunilor.

De asemenea, a arătat că dialogurile purtate de martora Jâjâie Aurora Luminița cu inculpații Chesnoiu Adrian lonuț, Răducan Andrei Cristian și cu alte persoane, sunt dialogurile care decurg în mod firesc natural, evidențiind-se faptul că martora Jâjâie Luminița a acționat la indicațiile și la solicitarea inculpatului Chesnoiu Adrian lonuț, cu sprijinul inculpatului Răducan Andrei Cristian, totul realizându-se în baza cerințelor inculpatului Chesnoiu Adrian lonuț, martora având în vedere cele cerute de ministru.

În ceea ce îl privește pe inculpatul Chesnoiu Adrian lonuț, a mai arătat că replicile acestuia dovedesc că este familiarizat cu discuția, încearcă să discute cât mai pe scurt și cât mai codificat, dar nicio clipă nu are reacții precum „despre ce vorbești.., ce-i asta?, eu nu sunt de acord cu ce îmi spui tu aici…” .

Referitor la apărările inculpatului din cuprinsul declarației sale, în sensul că i s­a păstrat special ordinul nr. 308 din 01.04.2022 pentru a-l semna, a apreciat că acest lucru nu se putea întâmpla decât cu acordul său expres.

Cu sau fără autorizarea procurorului, ca și colaborator, martora Jâjâie Luminița nu își putea permite să păstreze un document pe care să îl introducă ulterior la semnat după întoarcerea ministrului din delegație, sperând că acesta îl va semna fără să se uite, fără să observe data și ce conține.

A mai apreciat că nu poate fi primită apărarea inculpatului, în sensul că martora a păstrat ordinul la sertar și l-a pus în mapă ulterior datei de 05 aprilie 2022 pentru a fi semnat de ministru, fără știința acestuia, având în vedere și faptul că funcția impune să citească înscrisurile pe care le semnează și inculpatul este un fost polițist, absolvent al Academiei de Poliție, care a profesat ca ofițer de poliție, fiind exclusă varianta ca cineva să încerce să îl păcălească în maniera în care încearcă să se apere inculpatul.

Mai mult, a susținut că această apărare este contrazisă de discuțiile purtate cu martora Jâjâie Aurora Luminița și înregistrate ambiental, precum și de declarația martorei denunțătoare, această depoziție având rolul de a da o formă și un sens discuțiilor ambientale și modului în care s-au desfășurat faptele”, au mai reținut judecătorii ICCJ din pledoaria magistratului DNA.

Chesnoiu, „victima de serviciu” a magistraților

„În ceea ce privește explicația inculpatului Chesnoiu Adrian lonuț referitoare la conduita martorului Andone Cristian Anton, conținută în declarația sa de inculpat, a apreciat că este contrazisă de afirmațiile martorului, care a recunoscut explicit că a discutat cu șeful său care i-a cerut să acționeze într-un anume fel pentru că îi este teamă de un eventual control viitor.

A arătat că inculpatul Chesnoiu Adrian lonuț, în declarația sa, a admis faptul că a avut discuții cu martora Jâjâie Aurora Luminița despre concurs, tematică, bibliografie, dar a încercat să acrediteze ideea că au fost discuții generale și că au avut conotații penale, aspecte care sunt contrazise de probele obiective, respectiv înregistrările ambientale, care coroborează declarația martorei și din care rezultă cum inculpatul dă indicații în mod explicit, referitoare la nota ce trebuia acordată inculpatului Sandu Aurel, la subiectele ce trebuiau transmise acestuia, și anume 2-3 legi pe care el să le învețe, aspecte valabile și pentru ceilalți inculpați-candidați cărora li s-au transmis subiectele.

În ceea ce privește explicația privitoare la prezența inculpatului Sandu Aurel în biroul ministrului la data de 27.12.2021, a susținut că aceasta este total neplauzibilă, inculpatul Sandu Aurel, la momentul respectiv, fiind un pensionar militar, fără nicio legătură cu Ministerul Agriculturii.

A arătat că, într-adevăr, era tatăl unui amic al inculpatului Chesnoiu Adrian lonuț, cu care acesta juca fotbal, dar inculpatul Sandu Aurel nu avea de ce să îl viziteze pe ministru în prezența șefului Management Resurse Umane, pentru ca, imediat, a doua zi să solicite adeverință de la fostul loc de muncă privind vechimea și să poarte și acele discuții telefonice care au fost înregistrate, din care rezultă, în esență, că dorește să revină în activitate și să se angajeze la Ministerul Agriculturii, însăși din discuțiile respective rezultând că era un domeniu cu care nu a avut niciodată o legătură, dar dacă fiul său îl trimite la muncă, atunci se conformează.

Totodată, a arătat că inculpatul Sandu Aurel nu era o persoană din contextul profesional al ministrului, să se justifice vizita sa în contextul sărbătorilor de iarnă, iar desfășurarea evenimentelor ulterioare susțin, mai degrabă acuzația, decât apărarea inculpatului”, au mai notat magistrații ICCJ.

Lecția de abuz instituțional predată de Chesnoiu

Anchetatorii DNA detaliază modul abuziv în care ar fi procedat de-a lungul mandatului ex-ministrul Chesnoiu, o concluzie fiind aceea că la Agricultură în mandatul său nu ar fi fost loc de oameni competenți și pregătiți profesional ci doar pentru persoane nepregătite și „dirijate„ sau „comandate„.

„Întregul mecanism pus în mișcare de inculpatul Ionuț Chesnoiu pentru câștigarea de către inculpatul Aurel Sandu a concursului de ocupare a funcției publice de conducere a convers spre transmiterea informațiilor nepublice despre subiectele probei scrise.

Astfel, încă din primul moment al întâlnirii din data de 27 decembrie 2021 recunoscute de inculpatul Aurel Sandu cu Ionuț Chesnoiu (întâlnire care rezultă și din registrul de acces persoane comunicat de M.A.D.R.), ultimul i-a prezentat-o pe martora denunțătoare în scopul verificării condițiilor de studii și vechime în specialitate, deși, uzanțele în cazul recrutării pentru funcții publice presupun identificarea nevoii de a ocupa o funcție și nu identificarea unei persoane care dorește să devină funcționar public și găsirea, în funcție de studiile și vechimea în specialitate a persoanei, unei funcții care i s-ar potrivi”, arată anchetatorii de la DNA Timișoara în dosarul transmis instanței supreme.

„Damage„ control abuziv

„În scopul limitării posibilității de înscriere a altor persoane la concurs, în urma discuțiilor dintre martora denunțătoare și suspectul … (directorul general al Direcției Generale Buget Finanțe și Fonduri Europene), la data de 05.01.2022, fișa postului pentru funcția scoasă la concurs a fost modificată de ultimul, restrângându-se doar la studii de inginerie, anterior funcția putând fi ocupată de persoane care aveau și studii juridice sau economice…”, arată anchetatorii anticorupție care explică și de ce a fost necesară această modificare.

„Necesitatea modificării fișei postului de consilier superior a rezultat din faptul că fișa existentă a postului la acea dată prevedea postul poate fi ocupat de absolvenții de studii universitare cu licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă în domeniul ingineriei resurselor vegetale și animale, domeniul economic, însă inculpatul Cosmin Corobea („omul„ lui Petre Daea – n.r) avea titlu de inginer diplomat în profilul Chimie, cu specializarea Tehnologia compușilor moleculari”, se mai arată în dosarul de la instanță.

În noua fișă a postului întocmită după demersurile  lui Chesnoiu, arată DNA, „s-a prevăzut la condițiile specifice pentru ocuparea postului studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă, tocmai pentru a permite înscrierea la concurs a inculpatului Corobea”.

Fața abuzului instituțional

Pentru Chesnoiu se pare că ar fi fost un modus operandi procedura de determinare a funcționarilor din subordine de modificare a fișelor de post astfel încât să reducă spre zero posibilitate ca alte persoane să aibe șansa de a participa la concursurile ministerului.

„În cadrul acestui demers, inculpatul Chesnoiu a determinat modificarea fișei postului pentru a restrânge posibilitatea ca și alți candidați să se înscrie la concurs, transmiterea unei părți din subiectele probei de concurs de către un membru al comisiei de concurs către o persoană apropiată (inculpatul Cristian Răducan zis Jimmy), în scopul ca acestea să ajungă la inculpatul Aurel Sandu și să promoveze proba scrisă și i-a determinat pe membrii comisiei din partea M.A.D.R. să-i acorde o notă peste 70 de puncte, deși era conștient că lucrarea acestuia nu întrunea nota minimă pentru promovare, în plus determinându-1, prin intermediul martorei denunțătoare și al președintelui A.N.F.P., pe membrul comisiei din partea A.N.F.P. să nu împiedice acțiunea membrilor comisiei din partea M.A.D.R. și să acorde o notă care ar fi determinat recorectarea lucrării”, se arată în dosarul aflat la instanță.

Furios pe subordonați

„Chesnoiu Adrian-Ionuț: (se adresează persoanei care a răspuns la telefon) „Dă-mi-l pe …!

Chesnoiu Adrian-Ionuț: (vorbește din nou la telefonul interior)

„Dane! Alo! Băi! Deci nu plecați astăzi acasă până nu faceți nota de care are nevoie … pentru băiatul ala. (pe fundal se aude vocea interlocutorului, însă neinteligibil) Nu, bă! Cu ICECHIM-ul acela, cu … posturi.

” Chesnoiu Adrian-Ionuț: „Deci te duci la … și nu plecați până nu rezolvați problema asta, azi! Da? Haide că … nu e vina ta. Da, nimeriși la comandă. Că nu pot s-o sun pe … c-o doare capul, (râde) Deci fă ce-ți spune … acu … Azi! Și-mi aduceți m… materiale””, au fost răbufnirile ex-ministrului.

Astfel, arată anchetatorii DNA, „deși demersurile pentru scoaterea la concurs a postului menționat nu fuseseră inițializate deoarece nu fusese modificată încă fișa postului, așadar, postul nu fusese scos la concurs și nu se putea cunoaște numărul și calitatea concurenților, pentru inculpatul Chesnoiu este un lucru cert că inculpatul Corobea va ocupa postul în urma concursului, fiind de datoria sa să aducă la îndeplinire solicitarea martorului Petre Daea (fostul și actualul ministru al agriculturii ”Nea’ Petrică”), al cărui cunoscut era viitorul candidat”.

A abuzat de funcția de ministru al Agriculturii

„Din starea de fapt a rezultat, în esență, că, abuzând de prerogativele oferite de demnitatea de ministru, inculpatul Chesnoiu, cu complicitatea inculpatului Răducan, a denaturat principiile care stau la baza organizării și dezvoltării carierei funcționarului public, prin generalizarea practicii scoaterii la concurs a unor posturi ”cu dedicație” și a diseminării subiectelor către candidații agreați, fapt ce înlătură posibilitatea accederii la funcțiile publice scoase la concurs a candidaților mai bine pregătiți, în detrimentul unei administrații profesioniste, prin instalarea unor persoane slab pregătite profesional și obediente celor care le-au facilitat accesul în funcția publică”, scriu procurorii DNA în actele dosarului transmis judecătorilor ICCJ.

Din probele administrate, mai scrie Direcția, „ rezultă că nicio persoană, indiferent de pregătire, experiență și expertiză, nu ar fi putut ocupa prin concurs o funcție în cadrul M.A.D.R., dacă nu ar fi avut conexiunile personale care să o „recomande” pentru funcția respectivă, practică pe care inculpatul Chesnoiu a generalizat-o prin instigarea subordonaților la a transmite concurenților agreați subiectele de concurs”.

Mihai Pârv și Cătălin Lăscaie – „Clienți„ de partid

Mihai Pârv, persoana pentru care s-a scos la concurs postul de director executiv adjunct al Direcției pentru Agricultură Județeană Arad, este fost președinte interimar al Partidului Social Democrat – Organizația Șepreuș, iar în perioada 22.02.2020 – 20.05.2020 a îndeplinit funcția de vicepreședinte în Biroul Permanent Județean al PSD Arad.

Totodată în perioada 27.09.2020 – 20.05.2022 a îndeplinit funcția de consilier local în cadrul Consiliului Local Șepreuș (jud. Arad), iar în perioada 29.05.2020-27.09.2020 funcția de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Arad din partea Partidului Social Democrat.

De asemenea în anii 2016 și 2020, Mihai Pârv a candidat la funcția de primar al comunei Șepreuș din partea Partidului Social Democrat.

La rândul său Ionuț Cătălin Lăscaie a deținut funcția de manager al Centrului Cultural Județean Dâmbovița în perioada 2013 — 2020.

În perioada 19.01.2020 – 03.11.2022,acesta a ocupat funcția de vicepreședinte PSD Dâmbovița, iar din septembrie 2019 și până în prezent inculpatul îndeplinește și funcția de președinte al PSD Lungulețu.

Din data de 29.10.2020 și până în prezent, el îndeplinește funcția de consilier județean în Consiliul Județean Dâmbovița din partea Partidului Social Democrat.

Corobea – Cunoscut drept omul lui Daea

Potrivit actelor din dosarul de la instanța supremă pentru Mihai Corobea ex-ministrul Chesnoiu ar fi făcut demersuri uriașe de aducere în minister. Actele relevă sfidarea de către fostul ministru al aproape tuturor procedurilor legale motivarea permanentă fiind aceea că ar fi fost sunat cu insistență de către actualul ministru de la Agricultură, Petre Daea, pentru numirea „omului său„.

Martorii cu care au interferat anchetatorii DNA au relevat același aspect și există din interceptări ale DNA în care se vorbește în aceeași termeni.

Cu toți oamenii aproape

„În perioada 15.02.2017 – 25.05.2020, inculpatul Chesnoiu a îndeplinit funcția de director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (în continuare AFIR).

În acest interval de timp (la data de 22.08.2017), inculpatul Cristian Răducan, zis „Jimmy” (fost coleg cu inculpatul Chesnoiu la Academia de Poliție „Alexandru loan Cuza” în perioada 2001 — 2004) a fost numit, în urma unui concurs, în funcția de șef Serviciu Control Intern și Administrativ din cadrul AFIR.

Tot în perioada în care inculpatul Chesnoiu a exercitat funcția de director general al AFIR, numita Ioana Georgiana Răducan, soția inculpatului Cristian Răducan, a fost detașată pe o funcție de execuție în cadrul AFIR.

Ulterior, în perioada 03.07.2017 – 10.08.2018), ulterior (10.08.2018) sus-numita a ocupat aceeași funcție de execuție în urma unui concurs de recrutare organizat de AFIR.”, se arată în rechizitoriul transmis de procurorii DNA Timișoara judecătorilor instanței supreme.

Episodul „Tata prietenului meu, o slujbă la stat„…

„În perioada 12 – 15 mai 2019, A.F.I.R., sub conducerea inculpatului Adrian Chesnoiu, a organizat la Baza Sportivă a comunei Berceni (jud. Ilfov) prima ediție a Campionatului European de Fotbal al Agențiilor de Plăți din agricultură, destinată funcționarilor din agențiile de plăți de la nivel european, activitate în care au fost implicați și inculpatul ”Jimmy” și numitul Andrei Marius Sandu (fiul inculpatului Aurel Sandu), ambii fiind în acel moment angajați în cadrul AFIR în cadrul aceluiași serviciu (Serviciu Control Intern și Administrativ).

În contextul menționat, inculpatul Aurel Sandu, pensionar (fost ofițer în cadrul Serviciului de Telecomunicații Speciale), a participat la evenimentul sportiv și i-a cunoscut pe ex-ministrul Chesnoiu și pe mâna sa dreaptă „Jimmy„.

Pe „Jimmy„, se arată în dosar, Chesnoiu l-a luat pretutindeni, el fiind omul care ducea la îndeplinire comenzile ex-ministrului atunci când avea de „servit„ „clientela politică„.

Locuri, persoane, din agenda scurtă a lui „Jimmy„

„Chiar dacă atribuțiile prevăzute în fișa postului, nu îi confereau inculpatului Cristian Răducan, zis Jimmy, director general adjunct în cadrul Direcției pentru Coordonarea Agențiilor de Plată din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, nici un rol în gestionarea resurselor umane, în fapt, atât din discuțiile cu martora denunțătoare (căreia i-a fost indicat chiar de inculpatul Chesnoiu), cât și din înscrisul găsit cu ocazia percheziției autovehiculului său, numeroasele înscrisuri găsite în telefonul său mobil cu ocazia percheziției informatice (referate privind mutarea unor funcționari din cadrul MADR, aprobarea scoaterii la concurs a unor funcții, cv-uri, etc), rezultă că el însuși era persoana care gestiona toată resursa umană din cadrul ministerului, de conivență cu Adrian Chesnoiu, stare de fapt recunoscută de către funcționarii ministerului care îi trimiteau aceste solicitări în scopul aprobării lor.

De exemplu, din înscrisul găsit cu ocazia percheziției autovehiculului inculpatului Cristian Răducan rezultă că funcțiile publice de conducere din cadrul Agenției Naționale a Zonei Montane (agenție subordonată MADR) erau atribuite în funcție de susținerea politică a celor care le ocupau”, se mai arată în dosarul aflat în prezent la instanța supremă.

Cine este „Jimmy„ – Omul de execuție al lui Chesnoiu

DNA Timișoara a făcut un profil detaliat al omului „de execuție„ al ex-ministrului Chesnoiu, Cristian Răducan zis Jimmy, acesta relevând că el este jurist și că a fost mai mereu prezent pe lângă demnitar.

„Inculpatul Cristian Răducan are 40 de ani, este din București, ofițer în rezervă, are studii superioare, de profesie fiind jurist, ocupă funcția de director general adjunct al Direcției pentru Coordonarea Agențiilor de Plăți din cadrul M.A.D.R.

Începând cu data de 23.08.2017 a fost numit în funcția de șef al Serviciului Control Intern și Administrativ din cadrul A.F.I.R.

Ulterior, în perioada 07.10.2019 – 04.02.2020 a fost numit temporar în funcția de director al Direcției Active Fizice din A.F.I.R., iar în perioada 01.04.2019 – 05.12.2021 a fost detașat în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară.

Din data de 16.02.2022, Cristian Răducan a fost detașat în funcția de director general adjunct al Direcției pentru Coordonarea Agențiilor de Plăți din cadrul M.A.D.R”, arată procurorii în dosarul trimis în judecată.