Măsurile lui Ilie Bolojan încep să producă efecte serioase: Se întâmplă prima oară, după 7 ani
România începe anul 2026 cu o veste rară în ultimii ani: bugetul general consolidat a înregistrat excedent în luna ianuarie, pentru prima dată din 2019. Guvernul condus de Ilie Bolojan anunță un plus de 0,85 miliarde lei și o creștere spectaculoasă a veniturilor cu aproape 18%, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală și al unei colectări mai eficiente.
Execuția bugetară indică o creștere consistentă a veniturilor și o temperare a cheltuielilor, într-un context în care autoritățile vorbesc despre consolidare fiscală și disciplină bugetară.
Veniturile au urcat cu 17,9%: Impozitul pe dividende și TVA, motoarele creșterii
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 55,12 miliarde lei în ianuarie 2026, în creștere cu 17,9% față de aceeași lună a anului trecut. Ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,25 puncte procentuale.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au ajuns la 9,02 miliarde lei, înregistrând un salt de 31,4%. Creșterea a fost influențată puternic de avansul încasărilor din impozitul pe dividende, care au crescut cu 59,7%, pe fondul distribuirilor concentrate la finalul anului 2025, în contextul modificărilor legislative. Totodată, impozitul pe salarii a crescut cu 13,7%, evoluție susținută și de eliminarea unor facilități fiscale pentru angajații din construcții, agricultură, industria alimentară și IT.
Contribuțiile de asigurări au totalizat 18,46 miliarde lei, în creștere cu 8,2%, reflectând extinderea bazei de impozitare prin Legea nr. 141/2025.
Un alt pilon important al creșterii a fost TVA-ul. Încasările nete au atins 13,06 miliarde lei, cu 23,9% mai mult față de ianuarie 2025. Restituirile de TVA au totalizat 4,73 miliarde lei, autoritățile subliniind că menținerea acestora la zi este esențială pentru lichiditatea companiilor.
Veniturile din accize au crescut cu 7%, ajungând la 3,67 miliarde lei, în timp ce veniturile nefiscale au urcat cu 28,2%, până la 5,21 miliarde lei, incluzând sume din vânzarea certificatelor de emisii. Sumele rambursate de Uniunea Europeană au însumat 2,28 miliarde lei, în creștere cu 33,9%.
Cheltuieli mai mici cu 6%: Tăieri la bunuri și servicii, control la salarii
Pe partea de cheltuieli, statul a cheltuit 54,27 miliarde lei în ianuarie 2026, cu 6% mai puțin față de aceeași perioadă din 2025. Ca procent din PIB, cheltuielile au scăzut de la 3% la 2,7%.
Cheltuielile de personal au fost de 13,54 miliarde lei, în scădere cu 0,47 miliarde lei, pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare salarială. Cheltuielile cu bunuri și servicii s-au redus cu 11,8%, iar cele cu dobânzile au scăzut cu 7,9%.
Cheltuielile cu asistența socială au ajuns la 22,74 miliarde lei, în creștere cu 2%, în contextul măsurilor prevăzute de Legea nr. 141/2025.
Investițiile au totalizat 3,62 miliarde lei, iar peste 72% din această sumă a reprezentat plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv din cadrul financiar 2021–2027 și prin componentele de grant și împrumut din PNRR.
Nazare: „Este esențial că am crescut veniturile și am ținut sub control cheltuielile”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis că rezultatele din prima lună a anului confirmă eficiența măsurilor adoptate.
„Rezultatele înregistrate în prima lună a anului confirmă eficiența măsurilor de lărgire a bazei de impozitare și a disciplinei financiare. Este esențial că am reușit să creștem veniturile cu aproape 18%, în timp ce am menținut un control strict asupra cheltuielilor curente. Aceste date la luna ianuarie trebuie interpretate, în același timp, cu moderație și responsabilitate, iar disciplina financiar-bugetară trebuie menținută pe tot parcursul anului”, a declarat ministrul.
Acesta a subliniat că prioritatea rămâne managementul eficient al finanțelor publice și finanțarea investițiilor din fonduri europene și PNRR, considerate motorul de creștere sustenabilă a economiei românești.
