DOCUMENT | Scandal penal la o agenție din subordinea Guvernului: Banii pentru romi au dispărut din seif
Bani publici destinați politicilor pentru romi au dispărut din seiful unei instituții aflate în coordonarea Guvernului. Aproape 40.000 de lei au „evaporat” din casieria Agenției Naționale pentru Romi (ANR), iar justiția a stabilit că responsabil este chiar expertul financiar desemnat să gestioneze fondurile.
Curtea de Apel București a decis definitiv că inculpatul și-a însușit 39.717,73 lei din fondurile ANR, în perioada ianuarie–aprilie 2019.
Instanța a fost tranșantă: fapta „a fost probată în afara oricărui dubiu rezonabil”, iar explicațiile oferite de inculpat au fost contrazise de probele din dosar.
Cheia „dispărută” și seiful gol
Totul a pornit de la o situație care, inițial, părea o simplă neglijență: cheia seifului ar fi dispărut. În interior ar fi trebuit să se afle 29.717,73 lei. Când cutia de valori a fost deschisă forțat, cu o firmă specializată, banii nu mai erau.
Instanța a reținut un detaliu esențial: exista o singură cheie a seifului, iar aceasta era folosită exclusiv de inculpat. Martorii au declarat că nimeni altcineva nu avea acces la seif. „Toate probele îl indică pe inculpat ca ultima persoană în posesia căreia s-au aflat acești bani”, se arată în hotărâre.
Mai mult, Curtea a constatat că inculpatul nu a fost cel care a sesizat dispariția cheii, ci a invocat acest lucru abia în momentul în care i s-au cerut explicații privind lipsa banilor.
10.000 de lei „furați” din mașină, fără plângere la poliție
Cazul capătă accente și mai grave în ceea ce privește o a doua sumă, de 10.000 de lei, ridicată de la Trezorerie. Inculpatul a susținut că banii i-ar fi fost furați din autoturismul instituției, în timp ce se afla la spital.
Problema este că mașina nu prezenta urme de forțare, iar inculpatul nu a depus nicio plângere la poliție. Organele de urmărire penală au constatat că nu există înregistrată vreo sesizare din partea acestuia.
Instanța a remarcat și faptul că inculpatul a oferit explicații contradictorii privind locul unde s-ar fi aflat și ce a făcut cu banii. Raportul de constatare criminalistică a consemnat că, atunci când a negat însușirea sumelor, răspunsurile sale au provocat „modificări psihofiziologice specifice comportamentului simulat”.
ANR, autoritate publică. „Funcționar public” în sens penal
Apărarea a încercat să susțină că inculpatul nu ar fi funcționar public în sens penal. Curtea a respins ferm argumentul.
Agenția Națională pentru Romi este „organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în coordonarea prim-ministrului”, iar inculpatul exercita atribuții privind gestionarea fondurilor publice.
Judecătorii au arătat că noțiunea de funcționar public în drept penal are un înțeles autonom și mai larg decât cel din dreptul administrativ. Prin urmare, expertul financiar se încadrează fără dubiu în categoria persoanelor care pot răspunde pentru delapidare.
Condamnare și obligația de a plăti prejudiciul
Curtea de Apel București a stabilit o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru delapidare în formă continuată, cu suspendarea executării sub supraveghere pe un termen de 2 ani.
Inculpatul a fost obligat să achite către Agenția Națională pentru Romi suma de 39.717,73 lei, reprezentând prejudiciul produs.
Deși pedeapsa nu va fi executată în regim de detenție, instanța a subliniat gravitatea faptelor: bani publici, destinați unor politici de incluziune socială, au fost însușiți de persoana însărcinată chiar cu administrarea lor.
Sursa text: portal instanțe de judecată și rejust.ro
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
