În România sunt 45 de universități de stat civile, șapte universități militare și 35 de universități particulare. Numărul studenților a scăzut constant în ultimii zece ani. În prezent, potrivit datelor de la Ministerul Educației, sunt aproximativ 550.000 de studenți, 88,7% în instituții de învățământ superior de stat și 11,3% în instituții de învățământ particular.
„În anul I se trezesc că au ales un domeniu de studiu și nu le place”
Student la Universitatea Politehnică din București și preşedinte la Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Sergiu Covaci consideră că, pe lângă costurile ridicate ale vieții de zi cu zi, studenții care abandonează nici nu au avut nici parte de consiliere școlară în liceu.
„În anul I se trezesc că au ales un domeniu de studiu și nu le place”, spune Sergiu.
Președintele ANOSR spune că o situație specială o au cei de la studiile cu taxă.
„Sunt mulți studenți care intră cu medii de 9 la taxă – pentru că nu sunt multe locuri la buget – și nu reușesc să continue pentru că sunt costuri mari. E o resursă umană pierdută”, mai spune Sergiu Covci.
Un raport al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, arată că abandonul general agregat al generației 2015 – adică studenți înmatriculați la programe de studii de licență cu durată de 3 și respectiv 4 ani – a fost de 47,96%. Asta înseamnă că din cei 120.309 studenți înmtriculați în anul I, doar 57.705 au abținut licența.
„Aproape jumătate dintre studenții înmatriculați la programe de licență în 2015 nu finalizaseră aceste studii cu diplomă în anul 2021, în timp ce puțin peste jumătate, respectiv 52% reușiseră să finalizeze studiile cu diplomă de licență”, arată studiul UEFISCDI.
Pentru studenții înmatriculați în 2016, studiul arată că tendința ratei de abandon prezintă în ușoară creștere – 50,19%.
Prof. univ. dr. Marian Preda, rector al Universității din București, este de acord cu Sergiu în ceea ce privește lipsa consilierii în carieră atunci când elevii de liceu își aleg profilul.
El susține că, din analizele făcute de universitatea lui, lipsa banilor nu e principala problemă de abandon.
Începând cu pandemia, cifrele de la Universitatea din Capitală arată că, la licență, procentul de abandon s-a apropiat de 40%.
„Aceste cifre trebuie socotite pe cohortă – de la cei care au intrat în anul I până la cei care și-au luat licența. Dacă luăm procentul celor care termină fără să-și fi luat licența atunci promovabilitatea e mai mare, sunt unii care din diverse motive nu-și iau licența”, spune Marian Preda.
Rectorul Universității București consideră că abandonul are o componetă de adecvare în domeniul respectiv, pentru că unii pur și simplu nu se potrivesc cu profilul pe care și l-au ales.
„La noi, de exemplu, avem un abandon mare la Filosofie, pentru că-și dau seama că acolo chiar trebuie să citească. Dar, în general, cel mai mare abandon e în anul I, după semestrul I, și acesta nu poate fi decât în mică măsură economic. Abandonul se vede că e mult mai mic la profesiile reglementate, cum ar fi la Psihologie și Științele Educației”, spune rectorul.
„La limbile străine rare avem iar un abandon mare. Dar acesta este un abandon ce ține de alegerea făcută sau din cauza exigențelor”, mai spune Marian Preda.
Rectorul susține că mulți dintre cei care abandonează urmează cursurile cu taxă, dar asta nu înseamnă neapărat o cauză economică, „ci că «la taxă» intră jumătatea de jos din lista de admitere”.
Abandonul este de 20% la masterat, spune Preda – mai scăzut decât la licență.
