Doliu printre speciali! Curțile de Apel din țară îi cer lui Nicușor Dan să întoarcă în Parlament legea privind pensiile speciale

Cele 16 curți de apel din România acuză, într-un apel către președinte, că Legea Guvernului Bolojan, care a trecut după trei luni de Curtea Constituțională, „elimină”, de fapt, pensiile magistraților. În cererea către Nicușor Dan de a întoarce actul normativ în Parlament, judecătorii mai spun că „magistraţii sunt vădit discriminaţi” față de alte categorii de funcţionari publici/înalţi demnitari cu o salarizare similară sau chiar mai mare decât a lor.

În memoriul adresat lui Nicușor Dan, cele 16 instanțe spun că președintele are un rol „esențial” în procedura de promulgare a legii, „nu unul pur decorativ”, și că are „competenţa constituţională de a verifica el însuşi legea în raport cu respectarea exigenţelor de oportunitate, de reflectare a unei jstificări reale sociale, economice sau politice în adoptarea unui act normativ”.

Curțile de Apel au sugerat că legea pensiilor magistraților, în forma în care a fost adoptată, poate „să determine un regres al protecției valorii statului de drept”.

„Orice măsură legislativă națională care afectează condițiile statutare și materiale ale judecătorilor, inclusiv regimul pensiilor de serviciu, intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii în măsura în care este susceptibilă să influențeze independența acestora, astfel cum a statuat în mod constant Curtea de Justiție”, se mai arată în memoriul semnat de cele 15 curți de apel civile și Curtea de Apel a Parchetului Militar.

„Actul normativ echivalează cu eliminarea pensiilor de serviciu”

Curțile de Apel mai spun că odată cu noua lege „vor exista, în acelaşi timp, mai multe regimuri de pensionare pentru magistraţi”, cu „discrepanţe majore între magistraţii pensionaţi înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.282/2023, magistraţii pensionaţi după intrarea în vigoare a Legii nr.282/2023 şi viitorii magistraţi pensionari”.

Acestea mai reclamă că „actul normativ este lipsit de previzibilitate şi, în fapt, echivalează cu eliminarea pensiilor de serviciu pentru această categorie profesională”, în condițiile în care pentru peste 45% dintre judecătorii și procurorii în funcție vârsta de pensionare nu va crește etapizat, ci va deveni brusc cea de 65 de ani.

În memoriu, instanțele mai menționează că „judecătorii români sunt supuşi celui mai drastic regim de interdicţii şi incompatibilităţi”, comparativ cu alte categorii profesionale sau chiar cu omologii lor din alte state europene.

„În afara activităţii de bază şi a unor activităţi aproape nesemnificative din punctul de vedere al eventualei retribuiri a acestora, precum elaborarea de articole sau diverse lucrări ştiinţifice ori literare, singura posibilitate a sa de a-şi suplimenta veniturile – în niciun caz unele foarte mari – este aceea de a desfăşura activitate didactică în învăţământul superior, precum şi în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii sau al Şcolii Naţionale de Grefieri”, se mai arată în memoriu.

Magistrații sunt „discriminați”, susțin curțile de apel

Curțile de Apel acuză și o „discriminare” a magistraților prin această lege.

„Prin eliminarea pensiei de serviciu sau reducerea ei, în mod drastic, magistraţii sunt vădit discriminaţi, în raport cu alte categorii de funcţionari publici/înalţi demnitari cu o salarizare similară sau chiar mai mare decât cea de care beneficiază magistraţii, fără ca aceştia din urmă să fie compensaţi, în mod proporţional, corespunzător absenţei unor drepturi fundamentale, pe o perioadă îndelungată de timp, cel puţin 35 de ani, perioadă în care nu le este permis să îşi procure venituri suplimentare”, mai susțin instanțele semnatare.

Curțile de Apel mai reclamă, printre altele, o „discrepanță semnificativă” și „nejustificată” între regimul pensiilor magistraţilor şi cel al judecătorilor Curţii Constituţionale (CCR).

Acestea susțin că judecătorii CCR, deși au un mandat cel mult nouă ani, beneficiază de un regim de pensie „deosebit de favorabil” față de cel al magistraților de carieră, care „supuşi unui regim draconic de interdicţii şi incompatibilităţi, pe parcursul întregii cariere profesionale, respectiv pentru minim 35 de ani”.

Magistrații de carieră, potrivit curților de apel „au deja un cuantum al pensiei mai mic şi condiţii de vârstă/stagiu de cotizare diferite, iar urmare a intrării în vigoare a noii legi, vor avea un cuantum al pensiei semnificativ redus”.

„Efecte grave asupra sistemului judiciar”

Cele 16 curți de apel mai susțin că noua lege „va produce efecte grave asupra funcţionării sistemului judiciar”.

„Creşterea, din nou, a vârstei de pensionare a magistraţilor şi eliminarea pensiei de serviciu nu doar că riscă să genereze alte plecări din sistemul judiciar, ci transformă profesia de magistrat într-una neatractivă pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului”, se arată în memoriul adresat președintelui.

Instanțele semnatare mai invocă și „deficitul mare de magistraţi, numărul de patru ori mai mare decât media europeană al dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor şi imposibilitatea de recrutare de personal”.

Curțile de Apel susțin că aceste probleme „au fost în mod constant aduse în atenția publică”, însă au fost „ignorate de celelalte puteri în stat, singura preocupare manifestată în acest sens fiind aceea a afectării statutului magistratului”.

„În raport de consecinţele directe asupra protejării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi a soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, având în vedere volumul ridicat de activitate, complexitatea activităţii şi riscurile de exod din profesie, justiţia din România ea însăşi riscă să intre într-un colaps sistemic inevitabil. În același timp, eliminarea pensiilor de serviciu transformă statutul magistraților într-o pur ipotetică «garanție» a independenței acestora, nesusținută de realitate”, se mai arată în memoriu.

Ce prevede legea pensiilor magistraților

În 2 decembrie, premierul Ilie Bolojan a angajat pentru a doua oară răspunderea Guvernului asupra reformei pensiilor magistraților, după ce prima formă adoptată fusese respinsă de CCR. Legea a trecut de judecătorii constituționali miercuri, 18 februarie, după cinci amânări.

Actul normativ stabilește că magistrații vor avea o pensie egală cu 70% din ultimul salariu net.

În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.

Totodată, conform noii legi, vârsta de pensionare va crește anual cu câte un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani. 

Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.