Cine este învățătorul UDMR din Sălaj, școlit ca jurist de Consiliul Popular, ajuns cel mai longeviv parlamentar din România?!
După schimbările din decembrie 1989, scena politică românească a fost ocupată rapid de personaje care și-au descoperit brusc vocația parlamentară. În acest peisaj, recordul absolut de longevitate aparține astăzi unui nume discret: deputatul de Sălaj, Dénes Seres, reprezentant al UDMR, politician care activează neîntrerupt în Palatul Parlamentului de peste trei decenii.
Seres a intrat în Parlament în 1992, la vârsta de 39 de ani, când a obținut primul mandat de senator pe listele UDMR. Au urmat încă două mandate în Senat, până în 2004. Din acel an și până în prezent este deputat, ajungând la al șaselea mandat în Camera Deputaților. În total, a acumulat nouă mandate consecutive. Calculul exact arată că perioada 1992–2026 înseamnă 34 de ani de activitate parlamentară continuă. Dacă își va duce mandatul actual până la capăt, în 2028 va atinge 36 de ani în Parlament, o performanță rar întâlnită în politica românească post-decembristă.
Cu toate acestea, în afara cercurilor politice și a mediului intern al UDMR, numele lui Dénes Seres rămâne puțin cunoscut publicului larg. CV-ul oficial arată că a absolvit Facultatea de Drept la 27 de ani. Înainte de aceasta a lucrat ca învățător, apoi ca secretar al Consiliului Popular din Meseșenii de Jos, județul Sălaj. Între 1980 și 1992 a fost jurist în Direcția de administrație publică locală a Consiliului Popular Județean Sălaj, poziție din care a făcut pasul direct spre Parlament în anul 1992.
De atunci, nu a mai părăsit legislativul, trecând din Senat în Camera Deputaților fără întrerupere. Statisticile oficiale privind inițiativele și intervențiile parlamentare indică însă o activitate considerată de critici drept discretă și dificil de remarcat la nivel public. Chiar și așa, în 2024 a obținut un nou mandat de parlamentar de Sălaj pe lista UDMR, deși între timp a devenit pensionar.
Longevitatea sa ridică inevitabil întrebări legate de rezultatele concrete obținute pentru județul pe care îl reprezintă. În paralel, evoluția indemnizației parlamentare arată cât de mult s-a schimbat statutul financiar al funcției: dacă în urmă cu aproximativ un deceniu un deputat câștiga în jur de 1.350 de euro lunar, astăzi indemnizația ajunge la circa 2.900 de euro, mai mult decât dublu. În aceste condiții, criticii susțin că mandatul parlamentar rămâne unul dintre cele mai stabile și confortabile trasee din politica românească, susținut din bani publici.
Astfel, cazul lui Dénes Seres devine simbolic pentru o întrebare mai largă: cum este posibil ca un parlamentar să rămână în funcție peste trei decenii, cu o vizibilitate publică redusă, dar cu sprijin electoral suficient pentru a continua mandat după mandat?
