I-am plătit degeaba. Câte milioane de euro a încasat CCR pentru lunile în care au amânat pensiile speciale

Judecătorii CCR amână de aproape jumătate de an o decizie pe tăierea pensiilor speciale pentru magistrați. Mai întâi au invocat chestiuni procedurale: lipsa unui aviz. Apoi au fixat un termen de judecată într-o zi de duminică, între Crăciun și Revelion. Și când se contura o majoritate în favoarea premierului Bolojan, cei patru magistrați CCR trimiși la Curte de PSD au refuzat să intre în sala de judecată. Altfel spus, au refuzat să muncească, deși sunt plătiți cu peste 7.000 de euro lunar, plus alte privilegii. Cât ne costă tergiversarea? La începutul anului, au fost alocați, prin Legea bugetului de stat, 50 de milioane de lei pentru funcționarea Curții Constituționale, 10 milioane de euro. Câți bani înseamnă cele cinci luni de așa zisă activitate?

La începutul anului, s-au alocat pentru CCR, prin Legea bugetului de stat, în jur de 50 de milioane de lei, 10 milioane de euro.

Credite bugetare totale (TOTAL GENERAL – II. Credite bugetare): 49.661 mil lei =9.754.665 EUR

Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea pentru reforma pensiilor speciale (prima asumare) pe 1 septembrie.

Din septembrie și până azi, cinci luni, am tot așteptat tăierea privilegiilor, dar judecătorii CCR nu s-au grăbit.

Din banii alocați la început, cele cinci luni (septembrie-ianuarie inclusiv) înseamnă 21 mil de lei,  adică mai mult de 4 milioane de euro.

Pentru fiecare lună, 800.000 de euro.

Ne aducem aminte și cum au încercat reprezentații CCR să pitească 700.000 lei pentru medicamente, deși bugetul era construit „pe austeritate”, dar a fost sesizat în comisiile de buget-finanțe și eliminat amendamentul.

Istoric. O reformă blocată de luni întregi

Reforma a fost anunțată încă din vară. Guvernul și-a angajat răspunderea, prima dată, pe 1 septembrie. CCR a picat, însă, proiectul în octombrie. Problema a fost că Executivul nu a așteptat avizul obligatoriu din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Forma inițială prevedea un cuantum al pensiei de 70% din ultimul salariu net, față de maxim 100% în acest moment, și o perioadă de tranziție de 10 ani.

Executivul a modificat ulterior proiectul, prelungind perioada de tranziție la 15 ani, dar menținând plafonul pensiilor la 70% din ultimul venit net. Nici această variantă nu i-a mulțumit pe magistrați, iar Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis să sesizeze din nou Curtea Constituțională. Reprezentaţii Instanţei Supreme au invocat o serie de motive conform cărora noul act normativ încalcă drepturi fundamentale.

Reforma ne costă milioane de euro

Reforma este una dintre condițiile pentru încasarea a 231 de milioane de euro din fondurile PNRR.