TAROM nu este o companie aeriană aflată în dificultate din cauza pieței sau a concurenței internaționale. Este o companie parazitată politic, stoarsă ani la rând de partidele aflate la guvernare, indiferent de culoarea lor. Managementul numit pe criterii de partid, nu de competență, a transformat un simbol național într-un pacient ținut artificial în viață din bani publici.
La Tarom, schimbarea directorilor a devenit sport de coaliție. Fiecare guvernare și-a plantat oamenii, a semnat contracte păguboase, a tolerat sinecuri și a închis ochii la pierderi cronice. Avioane ținute la sol, rute neprofitabile menținute din orgolii politice și o schemă de personal încărcată cu pile, nu cu profesioniști. Toate acestea au un cost uriaș.
Statul român a pompat constant bani în Tarom, nu pentru reformă, ci pentru a acoperi găurile produse de incompetență și jaf administrativ. În loc de restructurare reală, s-au livrat promisiuni. În loc de strategie, s-au livrat scuze.
Tarom nu are nevoie de noi „planuri de salvare” scrise de politruci. Are nevoie de depolitizare totală, de management profesionist și de o rupere clară de partidele care au tratat compania ca pe o pradă. Altfel, Tarom va rămâne ceea ce este astăzi: un simbol național folosit, nu salvat.
