Cifre seci: 75% din primării nu-și pot plăti singure salariile. 83,4% din comunitățile locale depind de banii de la centru. Impozitele locale aduceau 8% din venitul primăriilor până la majorare. Încă avem 20.000 de kilometri de drum de piatră și pământ. Jumătate din locuitorii acestei țări nu au gaz și canalizare. Un sfert aproape nu au nici apă potabilă curentă.
Mai toți primarii din țară sunt supărați pe Ilie Bolojan, iar motivul sunt banii. Creșterea impozitelor locale, mai precis. Administrațiile locale trăiesc 80% pe banii de la centru, iar primarii stau cu mâna întinsă la guvern, le-a transmis voalat premierul. Ca să-și susțină teza, Ilie Bolojan a prezentat cifre. Media europeană este de 50% bani de la centru, 50% bani din taxe și impozite locale, spune prim-ministrul.
„Din bugetul total al autorităților locale în Europa jumătate vine de la ei, jumătate de la bugetul de stat. La noi, 80% de la bugetul de stat. Deci cam asta este ponderea transferurilor în aceste bugete.
La ei, veniturile proprii din impozitele şi taxele locale le acoperă cheltuielile cu salariile, la noi veniturile administrațiilor locale sunt de trei ori mai mici decât cheltuielile cu salariile. Și cu asta am spus totul”, le-a transmis Bolojan primarilor supărați.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a spus și el, la Digi24, că „pe cifrele de anul trecut, o pătrime din unitățile administrativ-teritoriale susțin din venituri proprii cheltuielile salariale”.
Așadar, 75% dintre localități stau cu mâna întinsă la guvern ca să plătească salariile. Darămite să mai aibă și bani din fonduri proprii pentru investiții în localitățile respective.
Situația nu e roz nicăieri în Europa. Dar România e printre campioni la capitolul dependența comunităților locale de banii guvernamentali.
Centru de cercetare: Media finanțării de la centru a comunităților locale din UE este de circa 50%
Potrivit Centrului KDZ pentru Cercetare în Administrația Publică, în țările europene OCDE, media finanțării de la bugetul de stat este de 49,8%.
„Ceea ce arată o dependență puternică a administrațiilor locale de transferurile interguvernamentale: în 13 din 26 de țări, transferurile de la alte niveluri de guvernare reprezintă cea mai mare pondere a bugetului local, reprezentând 50% sau mai mult din veniturile locale.
Lituania, Estonia, Republica Slovacă și Olanda sunt țările cu cea mai mare pondere a transferurilor interguvernamentale, cu 87,9%, 85,8%, 77,8% și, respectiv, 74,7%”, se arată în cercetarea KDZ.
„Printre celelalte 13 țări, Islanda și Elveția au cea mai mică pondere: transferurile interguvernamentale reprezintă 8,8% (Islanda) și 10,5% (Elveția) din veniturile locale.
Este important de subliniat faptul că transferurile interguvernamentale pot include și impozite partajate și, în unele țări (de exemplu, Italia), și bugete regionale.”
OCDE: 83% din banii primăriilor și CJ-urilor sunt de la guvern. Impozitele locale nu aduceau în 2024 nici 10% din venituri
Potrivit OCDE, administrațiile județene și locale din România sunt în mare măsură dependente de transferurile de bani de la centru. În 2024, subvențiile și granturile (inclusiv impozitele partajate) au reprezentat 83,4% din veniturile administrațiilor locale din România, cu mult peste media UE 27 (45,7%). Impozitele au reprezentat 8,6% din veniturile administrațiilor locale, cu mult sub media UE 27 (40%).
Alte surse de venituri ale administrațiilor locale includ taxele și impozitele de utilizare (6,4% din total) și veniturile din active (1,6% din total).
Impozitele partajate reprezintă o parte semnificativă a veniturilor administrațiilor locale din România. Aceste impozite (și anume impozitul pe venitul persoanelor fizice și taxa pe valoarea adăugată) sunt colectate de Ministerul Finanțelor și redistribuite administrațiilor județene și locale (parțial, printr-o formulă).
Dependența de centru vine și din faptul că localitățile din România sunt multe și fărâmițate. Nu au putere financiară. Reorganizarea administrativă putea fi soluția, dar e tărăgănată deja de mai bine de un deceniu.
România fărâmițată. Lipsa banilor din primării și a reorganizării administrative a dus la subdezvoltare
România are în total 103 municipii, 216 orașe, 2.862 de comune. Acestea din urmă sunt compuse din peste 13.000 de sate. În total sunt 3.186 de UAT-uri, dacă luăm în calcul și cele șase sectoare.
În fața evidentei fărâmițări, comunitățile locale nu au avut niciodată puterea financiară suficientă de a se dezvolta la adevăratul potențial. Unele nu au reușit nici să atragă fonduri europene.
Fondurile europene pentru 2021-2027 nu au ajuns în toate localitățile din România
Am luat la întâmplare județul Harghita pentru a-l studia în amănunt. Din 67 de orașe și comune, 24 au accesat fonduri europene din exercițiul 2021-2027. Mai puțin de jumătate.
În Sălaj, doar șapte localități au atras fonduri europene de coeziune în 2021 – 2027. Din 61 de municipii, orașe și comune. În Mehedinți, din 67 de orașe și comune, doar 22 au beneficiat de bani europeni în aceeași perioadă. Giurgiu are 54 de unități administrativ-teritoriale. Doar 24 au accesat fonduri de la UE. Puteți vedea aici ce fonduri europene au fost atrase în perioada 2021-2027 în fiecare județ, numărul de proiecte și valoarea lor.
Programul Anghel Saligny, între reușită și eșec
Nici mult lăudatul plan Anghel Saligny, de finanțare a comunităților locale, nu a făcut minuni. Dezvoltarea se răspândește în ritm de melc. Românii din multe localități încă mai așteaptă utilitățile de bază.
- Gaz în doar o treime din localități
- Canalizare lipsă în jumătate din comune
- Un sfert dintre români nu au apă potabilă curentă
- Încă mai avem drumuri naționale de pământ
Doar 1.023 de localități din peste 3.000 de UAT-uri aveau rețea de gaz în 2024. Potrivit Institutului Național de Statistică, în anul 2024, aproximativ 77,6 % din populația rezidentă a României era conectată la rețeaua publică de alimentare cu apă potabilă. Aproape un sfert din populație încă nu are acces la apă curentă.
Potrivit Asociației Generale a Inginerilor din România, agir.ro, în același an, exista rețea de canalizare în 314 municipii și orașe și în 1303 comune. 49% din unitățile administrativ-teritoriale încă nu au această facilitate de bază.
Cât privește infrastructura rutieră, în 2024, România încă mai avea 21.500 de kilometri de drumuri naționale, județene și comunale pietruite sau de pământ, potrivit INSSE.
