Republica Moldova pregătește reforma administrativă cu mai puține primării. În România, subiectul e tabu din cauza primarilor care nu vor să-și piardă puterea
Reforma administrației publice locale din Republica Moldova, demarată de guvern prin consultări cu primarii, urmărește scăderea numărului de primării prin comasări, a anunțat deputata PAS Larisa Voloh, vicepreședinta Comisiei administrație publică. Ea a explicat pentru agenția IPN, citată de Rador, că noul model administrativ va permite investiții mai mari și servicii publice mai accesibile pentru cetățeni, chiar dacă numărul primăriilor va fi redus.
Recent, guvernarea PAS a anunțat reforma administrației publice locale. Reforma nu presupune dispariția localităților în sine, ci comasarea primăriilor. Mai mult, în cadrul reformei ar urma să aibă loc și reducerea numărului raioanelor (corespunzătoare județelor din România).
Consultările largi ale reformei vor continua în perioada ianuarie-februarie cu primari, experți, reprezentanți ai autorităților raionale și locale, precum și cu societatea civilă. După consultările largi, în luna martie va fi prezentat conceptul reformei, iar pe parcursul primăverii vor avea loc discuții cu cetățenii. Ulterior, va fi elaborat pachetul legislativ pentru a fi prezentat toamna Parlamentului, a anunțat guvernul de la Chișinău pe 22 ianuarie.
Autoritățile mizează în primă fază pe comasarea voluntară a primăriilor, pentru a crea unități administrative mai puternice, capabile să gestioneze proiecte mari de infrastructură și dezvoltare locală, dar și pentru scăderea costurilor.
”Ideea este că vom avea mai puține autorități publice locale, dar vor fi autorități mai puternice, eficiente, consolidate. Vom investi în localități. Avem două fonduri mari. Fondul Național de Dezvoltare Locală și Regională, care, în ultimii ani, este direcționat expres pentru dezvoltarea infrastructurii rurale, în special, în sate. Peste 7 miliarde de lei au fost investiți în ultimii ani în localitățile rurale, apă, sanitație, drumuri, reparație de școli, grădinițe. În plus, avem și fondul de stimulare a amalgamării”, a declarat deputata Larisa Voloh.
Ea a mai spus că reforma are ca obiectiv apropierea serviciilor publice de cetățean, inclusiv prin crearea unor centre moderne de deservire, care să reducă birocrația și timpul pierdut de oameni.
„Localitatea de reședință va avea un Centru Unic de Prestare a Serviciilor. Acolo cetățeanul de rând va putea accesa toată gama de servicii de care are nevoie. Oamenii care nu au posibilitatea să se deplaseze până la localitatea de reședință, vor avea un reprezentant al primăriei care-i va deservi, în centrul comunitar din acea localitate”, a precizat deputata PAS.
Reamintim că și în România subiectul reformei teritorial-administrative reapare constant în discuțiile publice, dar presiunea primarilor a făcut ca tema să nu ajungă niciodată nici măcar în stadiul de proiect legislativ.
O eventuală comasare a primăriilor care nu își pot acoperi nici măcar cheltuielile de funcționare ar duce la pierderea puterii de către primarii respectivi, la pachet cu dispariția posturilor de bugetari din primăriile respective – posturi deseori ocupate de rude sau clienții politici ai primarilor.
