Prima cale ferată de mare viteză din România: Când vor ”zbura” trenurile cu 250 km/h de la un capăt la celălat al țării

România face un nou pas spre dezvoltarea transportului feroviar de mare viteză. Un coridor feroviar de aproape 800 de kilometri, cu o valoare estimată la aproximativ 15 miliarde de euro, este analizat într-un studiu de oportunitate recent finalizat.

Proiectul vizează realizarea unei rețele care să combine modernizarea liniilor existente, pentru viteze de până la 200 km/h, cu construcția unor linii noi, duble, ce vor permite circulația trenurilor cu viteze de până la 250 km/h, pe axa Constanța – București – Oradea.

Studiul de oportunitate, finalizat în decembrie 2025

Conform unui document oficial studiul de oportunitate a fost finalizat în luna decembrie 2025. Acesta a fost realizat de consorțiul internațional Atkins Réalis, companie canadiană cunoscută anterior sub numele SNC-Lavalin.

Studiul a avut ca obiectiv analizarea condițiilor necesare pentru dezvoltarea unui sistem de tren de mare viteză în România, prin valorificarea experienței altor state europene, identificarea cerințelor tehnice, investiționale și operaționale, evaluarea fezabilității economice și financiare, precum și definirea pașilor necesari pentru implementarea proiectului, integrat în rețeaua TEN-T.

Traseu național cu legătură spre Ungaria

În urma analizelor, a fost identificată oportunitatea implementării unui coridor feroviar de mare viteză pe aliniamentul Constanța – București – Brașov – Sighișoara (Vânători) – Târgu Mureș – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – frontiera cu Ungaria.

Lungimea totală estimată a coridorului este de 781,9 kilometri, iar costurile de capital sunt evaluate la 14,93 miliarde de euro, cu un cost mediu de aproximativ 19 milioane de euro pe kilometru.

Implementare etapizată a proiectului

Având în vedere amploarea investiției și diferențele de cost și rentabilitate între secțiuni, studiul propune o implementare etapizată, structurată pe mai multe faze:

• Faza 1: București – Câmpina, linie nouă dublă, viteză maximă 250 km/h, cu posibilă includere a sectorului Câmpina – Brașov, modernizat pentru 200 km/h;
• Faza 2: Brașov – Cluj-Napoca, prin Târgu Mureș, linie nouă dublă, 250 km/h;
• Faza 3: Cluj-Napoca – Oradea, prin Zalău, linie nouă dublă, 250 km/h;
• Faza 4: București – Constanța, cu modernizări pentru 200 km/h între București și Fetești și linie nouă între Fetești și Constanța, pentru 250 km/h.

Traversările montane, precum sectorul Câmpina – Predeal – Brașov, ar putea utiliza trasee comune pentru trenuri de mare viteză și convenționale, inclusiv tunelul Predeal, aflat în prezent în faza de aprobare a documentațiilor tehnico-economice.

Finanțare și pașii următori

Studiul recomandă structurarea implementării în mai multe etape, în linie cu bunele practici europene: studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, proiectare tehnică, execuție etapizată și testare. Pentru asigurarea continuității proiectului este necesară o finanțare multianuală post-2027, prin fonduri europene, bugetul național și, eventual, parteneriate public-private, în special pentru tronsoanele cu potențial comercial ridicat.

Propunerea Comisia Europeană pentru România în exercițiul financiar 2028–2034 prevede o alocare totală de 60,2 miliarde de euro, care ar putea susține inclusiv proiecte majore de infrastructură.

Un proiect discutat de aproape două decenii

Ideea realizării unei linii de cale ferată de mare viteză în România este vehiculată încă din 2007, când, în mandatul lui Ludovic Orban ca ministru al Transporturilor, a fost anunțată colaborarea dintre România și Ungaria pentru o linie de mare viteză între Constanța și Budapesta. Proiectul a fost reluat în ultimii ani, iar studiul de oportunitate actual reprezintă cel mai avansat demers de până acum în această direcție.