De ce Rolex Bogdan își dă mâna cu Grindeanu și Simion pentru a bloca orice reformă în România!?
La vârful politicii românești s-a instalat o liniște asurzitoare, dar nu este liniștea construcției, ci tăcerea complicității. În spatele ușilor închise, ideologiile au murit, lăsând loc unui cartel politic transpartinic monstruos, cimentat de interese financiare și de o frică viscerală de justiție. Protagoniștii acestei piese de teatru grotesc sunt Rareș Bogdan, simbolul opulenței liberale, Sorin Grindeanu, noul „țar” al PSD, și George Simion, instrumentul perfect de diversiune, care împreună au decis să pună cruce oricărei speranțe de reformă în România.
Ascensiunea lui Sorin Grindeanu la șefia PSD a marcat momentul trecerii de la o guvernare haotică la una de tip feudal. Din fotoliul de președinte al social-democraților, Grindeanu nu mai este doar un ministru care gestionează șantiere, ci a devenit „Jupânul” care dictează direcția statului. Puterea sa absolută asupra celui mai mare partid din România i-a permis să transforme instituțiile în anexe ale partidului, iar obiectivul său principal nu mai este infrastructura, ci securizarea rețelelor de influență și blocarea oricărei legi care ar putea deranja liniștea baronilor pe care îi păstorește. Însă, pentru a menține acest sistem clientelar intact în fața presiunilor europene, Grindeanu a avut nevoie de aliați dispuși la orice compromis moral.
Aici intervine cinismul lui Rareș Bogdan, politicianul care a transformat liberalismul într-un accesoriu de lux. Supranumit „Rolex” pentru afinitatea sa sfidătoare față de ceasurile care costă cât un apartament, Bogdan a devenit veriga de legătură dintre aripa de afaceri a PNL și noua conducere a PSD. Deși în fața camerelor mimează opoziția sau grija față de antreprenori, în realitate, Rareș Bogdan a bătut palma cu Grindeanu pentru a garanta că reformele structurale, tăierea pensiilor speciale, depolitizarea administrației sau transparența achizițiilor , rămân doar pe hârtie. Pentru „Rolex” Bogdan, o Românie reformată ar însemna sfârșitul stilului său de viață și al influenței politice bazate pe imagine și nu pe competență, motiv pentru care a ales siguranța oferită de umbrela protectoare a lui Grindeanu.
Tabloul dezastrului este completat de George Simion, care, sub masca luptătorului anti-sistem, s-a dovedit a fi cel mai util instrument pentru conservarea actualei puteri. Prin scandalurile perpetue și retorica violentă, Simion oferă pretextul perfect pentru binomul Grindeanu-Bogdan să nu facă nimic. Cât timp liderul AUR ocupă agenda publică cu teme false și atacuri la UE, nimeni nu mai are timp să analizeze cum noul șef al PSD împarte bugetul țării sau cum Rareș Bogdan își protejează camarila. Simion acționează ca o cortină de fum, blocând dezbaterile reale și validând, prin extremismul său, necesitatea menținerii la putere a „partidelor frecventabile”, oricât de corupte ar fi acestea.
Această „Sfântă Treime” a intereselor personale – Grindeanu, Bogdan și Simion – funcționează ca un mecanism perfect uns împotriva cetățeanului. Ei știu că o justiție independentă și o economie liberă i-ar mătura de pe scena politică. Astfel, și-au unit forțele într-un pact nescris de neagresiune reală, sacrificând viitorul României pentru a-și salva funcțiile, averile și libertatea. România a rămas captivă între autoritarismul noului lider PSD, ipocrizia sclipitoare a lui Rareș Bogdan și haosul dirijat al lui George Simion.
