Secretul murdar din spatele reformei administrative. De ce scad cheltuielile cu doar trei miliarde de lei

Guvernul României se pregătește să adopte pachetul III de măsuri fiscale pentru redresarea bugetului, în centrul preocupărilor fiind reforma administrativă. Este un pachet mult așteptat, dar și mult amânat, din cauza tensiunilor din coaliție. Premierul Bolojan vrea să încheiem anul cu un deficit de 6,4% din PIB, iar pentru asta este nevoie de reducerea cheltuielilor din administrația publică. O reducere care pare a fi mult mai mică decât era de prognozat și pe care Bolojan speră să o implementeze tocmai din luna iunie.

Chiar dacă salariile angajaților la stat ar fi trebuit să fie înghețate, cheltuielile de personal au continuat să crească și în 2025. În luna noiembrie acestea au ajuns la 154 miliarde de lei, cu 6 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2024. Având în vedere acest trend, guvernul României va încheia anul 2025 cu o cheltuială cu salariile din sectorul public de aproximativ 170 miliarde de lei.

În contextul în care Guvernul Bolojan și-a asumat reducerea cu 10% a cheltuielilor cu salariile din administrația publică și locală, ne-am fi gândit că economia se va ridica la 15-16-17 miliarde de lei. Însă în proiectul de lege publicat de Ministerul Dezvoltării, executivul se așteaptă la o economie de doar 3,3 miliarde de lei în 2026 și la 5,7 miliarde de lei începând cu 2027. O sumă mult sub așteptările economiștilor și analiștilor care sperau să vadă o corecție bugetară serioasă.

„Nu e destul, trebuie chiar să fie (o reducere de cheltuieli de n.r.) 10%. Da, undeva la 15-16 miliarde de lei această reducere. Până acum s-a mers doar pe suportarea costului ajustării de către sectorul privat prin taxe și inflație. Trebuie să mergem și pe partea de reducere de cheltuieli, aici e o mare nevoie de o ajustare de cheltuieli. Altfel nu putem atinge, decât prin majorări suplimentare puternice de taxe, ținta de sub 7% deficit bugetar”, este de părere Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România.

Pare că tăierile care au fost vehiculate în spațiul public și discutate timp de luni de zile vor fi de fapt un mic bandaj pe rana deschisă din finanțele României. Chiar dacă premierul a promis că nu se vor majora taxele și impozitele încă o dată anul acesta, nimic nu este sigur, în condițiile în care ținta de deficit este una extrem de ambițioasă. Cum s-a ajuns în această situație?

Cum a calculat Guvernul tăierile de cheltuieli

Într-un răspuns pentru Cotidianul purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, a explicat că la baza reformei din administrația publică a stat un calcul diferit. Când vorbim despre cheltuielile de personal ale statului există mai multe surse de finanțare, din punct de vedere contabil: bugetul de stat, veniturile proprii, subvenții, bugete de asigurări sociale, bugete locale, subvenții și venituri proprii, subvenții din fonduri speciale. Toți banii luați din aceste surse permit plata salariilor din sectorul bugetar, care se ridică la aproape 170 miliarde de lei în 2025.

„Noi am calculat impactul pe sursa de venit Buget de Stat care este de 90 mld. lei. Din aceasta s-a diminuat cheltuiala de personal din învățământ care este exceptată de la aplicare. În urma aplicării diminuării de 10% a rezultat o cheltuială lunară (cu salariile n.r.) de 337.684.463 lei. Având în vedere că estimăm ca aplicarea efectivă să aibă loc pentru 7 luni rezultă un impact pe administrația publică centrală de 2,363 mld. lei în anul 2026.

La acestea se mai adaugă economiile determinate de reducerea numărului de consilieri personali în cuantum de 13.215 mii lei (13 milioane de lei n.r.). În ceea ce privește administrația publică locală impactul estimat este de 990.394 mii lei (990 milioane de lei n.r.) pentru 7 luni din anul 2026, calculat în funcție de venitul mediu brut lunar”, a explicat Ioana Ene Dogioiu. Economia de la buget crește din 2027 și ajunge la 5,7 miliarde de lei, în contextul în care se va aplica pentru fiecare lună a anului.

Veniturile statului cresc rapid, cheltuielile scad lent

Diversele taxe și impozite care au fost crescute ar urma să aducă venituri cu 40 de miliarde de lei mai mari la buget în 2026. Asta după ce veniturile au crescut în 2025 cu aproape 70 de miliarde de lei, iar cheltuielile nu au scăzut. Asta înseamnă că mult clamata reformă din administrația locală și centrală s-a cam dezumflat din vară până în prezent. În tot acest timp așteptările românilor au fost că premierul Bolojan va face dreptate după ce greul austerității a fost suportat de oameni, în mare parte chiar de cei mai vulnerabili și cu venituri mici.

„Nu putem să atingem această țintă (de deficit n.r.) fără să păstrăm ce am realizat până acum, o disciplină fiscală, și suplimentar, să ne reducem cheltuielile. Iar asta înseamnă acest pachet care se referă la reforma în administrație”, a spus premierul Ilie Bolojan într-un interviu la televiziunea publică.

„Depinde de ce se va întâmpla cu celelalte cheltuieli. Într-adevăr, dacă vrem să reducem deficitul, deficitul rezultă din diferența dintre venituri și cheltuieli. Faptul că reducem anumite cheltuieli dar lăsăm altele să crească nu ne ajută pe rezultatul final.

În sfârșit un politician în funcție, nu în opoziție, are curajul să spună că într-adevăr, cheltuielile publice trebuie reduse. Da, intențiile politicilor sunt relevante și interesante, dar politicile trebuie judecate după rezultate, nu după intenții. Faptul că se urmărește reducerea lor, eu aplaud acest lucru, dar vreau să văd cum se va întâmpla în practică”, este de părere economistul Radu Nechita.
Însă la cum arată calculele din spatele reformei administrative, dacă deficitul bugetar scade și ajunge la 6,4%, acest lucru se va întâmpla datorită taxelor și impozitelor majorate, în niciun caz datorită unei economii de 3 miliarde de lei, dintr-un deficit de peste 120 miliarde de lei (în primele 11 luni ale lui 2025, deficitul va fi mai mare pe întreg anul 2025).

„Cheltuielile de personal în statul român sunt finanțate și din alte categorii de venituri proprii, din asigurări sociale, și așa mai departe, nu numai din bugetul de stat. Noi am făcut impactul financiar așa cum îl considerăm corect, pe finanțarea din partea de buget de stat, nu pe alte tipuri de finanțări și atunci din această sumă de 90 de miliarde s-a făcut calculul impactului financiar”, a venit cu completări ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

Ce s-a întâmplat cu „marea reformă” din administrație

Premierul Bolojan dorea să adopte reducerile de cheltuieli din administrația locală încă din vară, odată cu pachetul II de măsuri fiscale, însă cu o zi înainte de asumarea legii în Parlament, executivul a renunțat la această măsură. A urmat o întreagă telenovelă politică în care primarii au făcut front comun împotriva Guvernului, iar PSD a amenințat că iese de la guvernare de mai multe ori dacă vor fi tăiate salariile angajaților la stat.

Primarii PSD în frunte cu Lia Olguța Vasilescu au vrut amânarea unei decizii privind reforma din administrația locală pe motiv că mai este timp, până în ianuarie, de negociat. După ce s-au încheiat negocierile pentru administrația locală, primarii au spus că nu vor reduce cheltuielile dacă nu o face și administrația centrală. Într-un final, aflăm că economia va fi de 5,7 miliarde de lei într-un an întreg, iar în 2026 măsurile ar urma să fie aplicate doar pentru șapte luni – adică tocmai din iunie.

„Sunt extrem de importante reducerile de cheltuieli în administrația locală cât și centrală pentru că vedem că s-a atins limita majorărilor de taxe, vedem ce a provocat această creștere de TVA, o scădere puternică a consumului și riscul ca România să intre în recesiune, măcar tehnică. Acum corecția trebuie să vină și din partea publică, adică pe partea de reduceri de cheltuieli.

Dacă ne uităm la ce a generat inflație, practic politica fiscală a generat inflație, iar soluția e tot în politica fiscală. O creștere de impozitare duce la creșterea prețurilor. Ca să nu mai crească prețurile, ar trebui folosită cealaltă pârghie, adică reducerea cheltuielilor. Până acum Guvernul a utilizat doar creșterea de taxe pentru reducerea deficitului, deci trebuie să vină și reducerea de cheltuieli aferentă”, a explicat, pentru Cotidianul, Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România.

Chiar și șeful PSD, Sorin Grindeanu, spunea în toamnă că reducerea cheltuielilor din administrația centrală ar trebui să aducă economii de 10 miliarde de lei, în timp ce economia din administrația publică va avea un impact de 1,2 miliarde de lei. Însă vedem că între timp impactul bugetar a fost tăiat la jumătate. Pare că politicienii s-au chinuit mai mult să ajungă la o formulă de compromis decât la una eficientă pentru finanțele statului. Iar acum peste 10.000 de oameni ar urma să fie concediați de la stat, mulți consilieri și polițiști locali. Se vor afla printre ei și celebrele sinecuri despre care vorbea premierul Bolojan? Rămâne de văzut.