70 de atacuri în zona Dunării și cel puțin 14 situații în care dronele rusești au intrat în spațiul aerian al României. Este realitatea pe care o trăiesc oamenii din Dobrogea de aproape patru ani și la care Armata României a trebuit să se adapteze. În ultimele luni, Ministerul Apărării Naționale a mutat la granița cu Ucraina tot mai multe trupe și tehnică militară din ce în ce mai modernă.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că, în funcție de nivelul de pericol, în viitor pot fi dislocate și mai multe trupe în zonă. Deși desfășurarea de forțe a Armatei este impresionantă, unele drone nu sunt depistate de radare și ajung să se prăbușească în curțile oamenilor. Ministrul Apărării spune că nicio țară nu poate reduce la zero riscul unui atac cu drone și că, în România, există posibilitatea ca unul dintre aparatele de zbor rusești să ajungă în zonele locuite.
Acest risc, însă, este unul mic, punctează oficialul. Într-un interviu acordat la 24 de ore de la ultima alertă de drone, Radu Miruță ne-a declarat că Armata Română mărește treptat dispozitivul de apărare antiaeriană de lângă Ucraina. Este vorba despre câteva zeci de cadre militare, radare și sisteme GEPARD, care pot ținti și lovi aparatele de zbor ale Kremlinului.
Cu toate acestea, ministrul Apărării recunoaște că există riscul ca unele drone să ajungă în zonele locuite. „— Mărim dispozitivul din zonă. — În Tulcea? — În zonă! — Dobrogea? — În zonă! — Și cu personal, și cu tehnică sau și, și? — Și, și!
Mutarea dispozitivului existent acolo unde analiza strategică spune că crește riscul. Punerea în poziție de tragere în zone de unde să fie acoperită zona locuită a României, pentru că un risc este dacă scapă o dronă și explodează în stuful din Deltă și alt risc este dacă scapă o dronă în mijlocul unui sat. Pentru ca lucrurile acestea să aibă șanse mai mari să se întâmple în stuf și în zone nelocuite, și nu pe acoperișul caselor, Armata Română face niște eforturi.
Da, vă spun foarte deschis: cu toate eforturile, există riscul să vedem drone și în zone locuite, dar riscul este mic. Întrebarea este: poți tu garanta că nu va fi? Nu! Se lucrează cu probabilități și cu capacitățile avute la dispoziție”, a declarat Radu Miruță. Ultimul incident grav a avut loc la finalul săptămânii trecute. Armata a aflat de la o femeie că o dronă rusească s-a prăbușit într-o curte din județul Vrancea, la aproape 200 de kilometri de granița cu Ucraina. Casa nu era locuită, iar localnica vine săptămânal acolo pentru curățenie. Când a văzut bucățile de dronă, a sunat la 112.
Aparatul de zbor nu a fost detectat de radarele Armatei, astfel că, momentan, autoritățile nu știu când s-a prăbușit drona. Pentru prima dată de la începutul războiului, un oficial din cadrul Ministerului Apărării admite că Armata nu poate detecta toate dronele trimise de ruși.
„Discuția despre drone trebuie purtată cu cărțile pe masă. Există situații în care anumite drone, în anumite zone, nu pot fi văzute pe radar și trebuie să spunem asta clar. Nu este o situație doar în România, se întâmplă peste tot. Dronele acestea, care sunt făcute din spumă sau carton, nu au suprafață de reflexie, adică unda generată de radar se absoarbe și nu se mai întoarce. O altă situație este cea a zonelor de relief. Ca să poți prinde un obiect zburător, trimiți un fascicul care se lovește de ceva și apoi se întoarce. România are un relief care nu este neapărat plan.
Pe Marea Neagră se vede absolut tot. În zona Insulei Șerpilor vedem toate dronele care vin spre Ucraina. În funcție de relief, la anumite înălțimi, aceste obiecte sunt mai puțin vizibile sau deloc vizibile. Faptul că știri de acest tip nu apar în fiecare zi se datorează faptului că Armata își face foarte bine treaba. Eu am un telefon operativ pe care primesc alerte aeriene de câteva ori pe noapte. Pentru unele dintre ele se ia decizia ridicării avioanelor F-16 de vânătoare, pentru altele sunt angrenate sistemele de la sol care opresc sau descurajează aceste amenințări.
Dacă nu ar exista ceea ce Armata Română face, ați vedea știri în fiecare zi cu drone”, spune ministrul Apărării. Pe lângă sistemele de apărare antiaeriană ale Armatei Române, militarii americani au operaționalizat în țara noastră și sistemul MEROPS.
Este vorba despre un sistem care folosește inteligență artificială, detectează aparatele de zbor rusești și lansează, la rândul său, drone care să le intercepteze. MEROPS ar putea acoperi inclusiv golurile din apărarea antiaeriană a României despre care vorbește și ministrul Apărării. Tehnica americană poate detecta inclusiv aparate de zbor fără componente metalice și care zboară la altitudini mici.
