Publicația maghiară Világgazdaság a relatat despre interviul acordat de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, podcastului britanic The Rest Is Politics, realizat de jurnaliștii Alastair Campbell și Rory Stewart.
Potrivit publicației din Ungaria, Maia Sandu a afirmat că ar vota „DA” la un eventual referendum privind unificarea Republicii Moldova cu România, dacă o astfel de consultare populară ar fi organizată.
Maia Sandu justifică poziția prin dimensiunea statului și presiunea Rusiei
În interviu, Maia Sandu și-a explicat poziția prin contextul geopolitic și prin vulnerabilitatea unui stat mic aflat sub presiunea Federației Ruse. Președinta a arătat că securitatea și reziliența Republicii Moldova sunt influențate de poziționarea sa strategică și de evoluțiile regionale.
Media maghiară subliniază că declarația nu reprezintă un angajament politic imediat, ci o opțiune personală exprimată într-un context ipotetic, legat de organizarea unui referendum.
Igor Dodon acuză că Maia Sandu ar urmări sfârșitul statalității moldovenești
Világgazdaság citează reacția fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, lider al Partidului Socialiștilor. Acesta a acuzat-o pe Maia Sandu că ar dori să devină „ultimul președinte din istoria Moldovei”.
„Acest lucru ar putea însemna sfârșitul istoriei țării noastre”, a scris Igor Dodon pe Telegram, susținând că Sandu ar urmări încheierea existenței statului moldovean ca entitate independentă.
Presa maghiară notează lipsa unui sprijin majoritar pentru unire
Publicația din Ungaria menționează că, în prezent, nu există un sprijin majoritar în rândul populației Republicii Moldova pentru unificarea cu România. Deși aproximativ 1,5 milioane de cetățeni moldoveni dețin și cetățenia română, sondajele indică faptul că doar aproximativ o treime dintre respondenți ar vota pentru unire.
În acest context, Maia Sandu a recunoscut în interviu că aderarea la Uniunea Europeană reprezintă o cale mult mai realistă pentru Republica Moldova, obiectiv susținut de majoritatea populației.
Integrarea europeană este prezentată drept opțiunea pragmatică a Chișinăului
Potrivit relatării Világgazdaság, Maia Sandu a subliniat că integrarea europeană rămâne direcția strategică principală a Republicii Moldova. Președinta a indicat că acest parcurs oferă un cadru mai clar și mai stabil pentru dezvoltarea economică și instituțională a țării.
Publicația notează că, din punct de vedere politic, UE reprezintă în prezent singura opțiune care beneficiază de un consens social larg.
Transnistria rămâne un obstacol major în relația cu Uniunea Europeană
Articolul maghiar amintește că Republica Moldova lucrează, împreună cu Uniunea Europeană și Statele Unite, la un plan privind reintegrarea regiunii separatiste Transnistria. Regiunea și-a declarat independența în 1990, cu sprijinul Federației Ruse.
Világgazdaság apreciază că Rusia nu va renunța ușor la acest teritoriu și că Transnistria este folosită de Kremlin ca pârghie de presiune geopolitică asupra Chișinăului.
Presa maghiară consideră improbabilă apropierea Transnistriei de UE
Publicația subliniază că este aproape imposibil ca Rusia să permită Transnistriei să se apropie de Uniunea Europeană împreună cu Republica Moldova. Această situație complică atât parcursul european al țării, cât și orice scenariu de reunificare.
Maia Sandu evocă contextul istoric al independenței Republicii Moldova
În cadrul podcastului, Maia Sandu a vorbit despre mișcarea națională de la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, care a dus la independența Republicii Moldova față de Uniunea Sovietică. Ea a amintit că, în acea perioadă, au existat discuții privind reunificarea cu România.
„La sfârșitul anilor ’80, când regimul nu mai era la fel de puternic ca înainte, am avut această mișcare națională care ne-a adus independența. Și, desigur, au existat discuții despre reunificarea cu România, pentru că Moldova a fost parte a României înainte”, a declarat Maia Sandu.
Lipsa unui referendum clar a lăsat deschisă dezbaterea privind unirea
Președinta a subliniat că nu a existat niciodată un referendum care să indice clar nivelul real de susținere pentru unire. Ea a menționat însă amploarea mobilizării civice din acea perioadă.
„Nu putem spune câți oameni ar fi susținut unirea cu România, pentru că nu am avut un referendum. Dar, judecând după numărul celor care au participat la mișcare, aveam sute de mii de oameni în Piața Marii Adunări Naționale”, a afirmat Maia Sandu.
