Se duc acasă şi românii din Marea Britanie. Potrivit unui ziar local, a început un adevărat exod din această ţară insulară – 40.000 de cetățeni români, numiți anterior „migranți est-europeni”, aleg să se întoarcă acasă în fiecare an – uneori construind afaceri de succes, folosind sprijinul acordat pentru întoarcerea acasă, scrie Daily Mail, conform Rador Radio România.
Visul britanic se dărâmă
Cândva sute de mii au venit în Marea Britanie din România în speranţa unei vieți mai bune. Astăzi, tot mai mulți își strâng bagajele și se întorc acasă. Nigel Farage, liderul Partidului Reformist Britanic radical, din ce în ce mai popular, a provocat odată un scandal, spunând că nu își dorește vecini români. Deși ulterior și-a cerut scuze, acum se pare că „pericolul” devine din ce în ce mai puțin amenințător pentru el: conform articolului publicat de Daily Mail și datelor statistice, criza mijloacelor de trai, atmosfera post-Brexit, sistemul de sănătate britanic suprasolicitat și îmbunătățirea spectaculoasă a nivelului de trai din România sunt motivele pentru care românii și alți europeni pleacă în număr mai mare decât încearcă să se stabilească în țara insulară.
După schimbarea regimului, România a devenit una din cele mai mari țări de emigrare din Europa. În deceniile care au urmat schimbării de regim, aproximativ patru milioane de cetăţeni – români, maghiari și alții – au părăsit țara, mulţi au plecat în Europa de Vest, iar după aderarea României la UE în 2007, au căutat un loc de muncă şi în Regatul Unit.
Emigrația a fost accelerată în mod special de aderarea la UE. Conform recensământului britanic din 2021, peste o jumătate de milion de persoane născute în România locuiau în Regatul Unit. Cu toate acestea, Brexitul a adus un punct de cotitură.
Direcția s-a schimbat
Conform noilor date publicate de Oficiul Britanic de Statistică, 37.000 de români au părăsit țara anul trecut, în timp ce doar 14.000 au sosit. Aceasta depășește cu mult rata de întoarcere a altor cetățeni ai UE, chiar și a polonezilor.
Există mai mulți factori care stau la baza acestui fapt:
- creșterea costurilor locuințelor,
- criza mijloacelor de trai,
- temerile legate de siguranța publică
- sistemul de sănătate supraîncărcat.
În plus, în urma reglementărilor post-Brexit, cetățenii UE se pot stabili acum, în mare parte, doar cu „viza de lucrător calificat” britanică, ceea ce înseamnă că au o ofertă de muncă de la un angajator aprobat din Marea Britanie, respectiv un salariul mediu de 41.700 de lire sterline pe an, chiar înainte de sosirea lor în ţară. Cerințele sunt mai puțin stricte pentru cetăţenii cu diplome sub 26 de ani.
O altă posibilitate sunt și vizele pentru partener/soție și părinți.
Un caz concret
Alexandra Stamate și soțul ei, Florin, s-au mutat la Bristol în 2015. Au început să lucreze într-o măcelărie, apoi Florin a devenit șofer Uber. Au trei copii, care s-au născut în Anglia, iar costurile deveneau din ce în ce mai mari. În urmă cu cinci ani, s-au întors în România, unde au cumpărat două hectare de teren, cu o casă dărăpănată – pentru doar 6.500 de lire sterline, adică dintr-un salariul mediu britanic de aproximativ 2-3 luni. Astăzi, cresc animale, cultivă legume și vând miere și produse lactate. Alexandra spune că inependenţa, oferită de mediul rural, asigură o siguranță reală, mai mare decât viața în orașul britanic.
Schimbări în România
Reîntoarcerea acasă a românilor este determinată nu doar de dificultățile din Marea Britanie, ci și de schimbările din România. În ultimii zece ani, salariile medii din România au crescut cu peste 700%, în timp ce rata șomajul a rămas scăzut.
În București, chiria pentru un apartament cu două camere este de obicei de 300-500 de euro pe lună, față de 2.000 de euro, care este prețul „cel mai mic” al unei chirii similare în Londra. Deși salariile sunt încă mai mici, banii valorează mai mult decât în Europa de Vest.
Un tânăr brutar din Transilvania care lucrează la Londra, a vorbit cu corespondentul Infostart, şi a spus că visul său este să-și cumpere o casă în România și pentru asta este dispus să accepte două locuri de muncă – inclusiv un loc de muncă de brutar, care înseamnă să se trezească în zori.
Mai mulți români care se întorc în țară vorbesc despre cum s-a deteriorat atmosfera după Brexit. Antreprenorii, furnizorii de servicii de catering și curierii vorbesc despre prejudecățile cotidiene, problemele de securitate, situația drogurilor și cum s-au simțit adesea stigmatizați ca români.
Unul dintre ei a spus că britanicii i-au asociat atât de mult cu infracțiunile încât, la un moment dat, a negat că este român și s-a prefăcut a fi rus. Copiii săi, născuți pe pământ britanic, vorbeau engleza mai bine decât mulți britanici, dar şi aşa a simţit că vor fi discriminați.
Alții au decis să se întoarcă acasă din motive de sănătate, după ce au considerat că serviciul de sănătate britanic nu le-a oferit îngrijire adecvată, iar unii au fost chiar diagnosticați greșit cu boli periculoase.
Stimulente de stat și un nou început
Guvernul român încurajează activ întoarecerea acasă a românilor, de ani de zile.
În cadrul unui program de startup-uri, antreprenorii care se întorc în țară au primit sprijin de până la 37.000 de euro. De exemplu, Bogdan Termure a folosit această sumă de sprijin pentru a-și lansa propria afacere de livrare de mâncare, care are acum 2.000 de angajați, generează o cifră de afaceri anuală de 600.000 de euro și se pregătește să se extindă la nivel internațional. Termure a solicitat cu succes chiar și 1,6 milioane de euro din finanțarea UE pentru planul său.
Între timp, Daily Mail a constatat că mulți dintre cetățenii români din generația tânără nu mai intenționează să emigreze. Ei văd Bucureștiul sau alte orașe românești ca fiind mai sigure și mai viabile, decât Londra sau alte orașe britanice.
Conform statisticilor, citate de ziarul britanic, pe lângă români, numărul cetăţenilor polonezi, bulgari, italieni, spanioli, portughezi, francezi și lituanieni care se întorc acasă este de câteva ori mai mare faţă de numărul celor care pleacă în Marea Britanie. Ziarul a citat şi un englez care se mută din Țara Galilor în România cu soția sa româncă, unde – în opinia sa – sunt mulţi britanici și unde se va confrunta cu mai puține hărțuiri xenofobe.
