Escrocheriile lui Ciucu! Ministerul Justiției a reziliat un contract uriaș cu compania la care Ciprian Ciucu a fost plătit pentru consultanță

Ciprian Ciucu, candidatul PNL la alegerile pentru Primăria Capitalei, a colaborat cu o firmă specializată în consultanță pentru fonduri europene, care a parafat un contract cu Ministerul Justiției.
Înainte să fie votat primar la Sectorul 6, Ciucu a fost consilier general la Primăria București și președinte în Asociația națională a funcționarilor publici.

Ciprian Ciucu a încasat aproape 64.000 lei de la firma de consultanță

În iunie 2020, când a depus declarația de avere, Ciucu a notat că a oferit consultanță, ca „expert evaluare”, pentru o companie pe nume SC Civitta Strategy & Consulting SA, specializată în consultanță pentru fonduri europene, încasând 63.875 lei. Această firmă este fosta SC GEA Strategy & Consulting SRL, înființată în urmă cu mai mulți ani, printre alții, de Florin Cîțu și Dragoș Pîslaru. Compania a avut mai multe contracte cu statul, iar unul dintre acestea a fost cu Ministerul Justiției. SC Civitta Strategy & Consulting SA, alături de firma Smart Integration SRL, au dat în judecată ministerul, dosarul al cărui obiect este „executare contract administrativ” fiind înregistrat pe 29 iulie 2022 la Tribunalul București. În dosarul consultat se arată că, la data de 23.06.2021, în urma parcurgerii procedurii de licitație deschisă, între cele două firme, în calitate de prestator, şi pârâtul Ministerul Justiției în calitate de achizitor, a fost încheiat contractul de servicii având ca obiect prestarea de servicii de consultanţă şi expertiză necesare pentru elaborarea, popularizarea şi distribuirea la nivelul sistemului judiciar a unui ghid explicativ al Nomenclatorului expertizei tehnice judiciare, în conformitate cu cerinţele din caietul de sarcini, propunerea tehnică şi propunerea financiară, anexe ale contractului.

Potrivit caietului de sarcini şi anexelor contractului, activităţile în sarcina prestatorului erau următoarele : 1. Activitatea A.1. Evaluarea specializărilor expertizei tehnice judiciare. 2. Activitatea A.2. Elaborarea ghidului explicativ al Nomenclatorului specializărilor expertizei tehnice judiciare 3. Activitatea A3. Diseminarea şi finalizarea ghidului în cadrul a 15 ateliere de lucru derulate la nivel regional, 4. Activitatea A4. Participarea cu titlu gratuit a experţilor implicaţi la conferinţa de închidere a proiectului ce va fi organizată de Autoritatea Contractantă, cu sprijinul Prestatorului. Prima activitate a contractului era divizată în două subactivităţi, respectiv i) Analizarea/evaluarea şi actualizarea Nomenclatorului specializărilor expertizei tehnice judiciare şi ii) Elaborarea unei propuneri de sistematizare/modificare şi eventual, completare a Nomenclatorului specializărilor expertizei tehnice judiciare. Prima subactivitate presupunea 3 etape, după cum urmează : Etapa (1) analiza din punct de vedere teoretic a prevederilor actuale ale Nomenclatorului specializărilor expertizei tehnice judiciare prin comparaţie cu evoluţiile legislative incidente în materie şi cu evoluţiile înregistrate la nivel de societate în ansamblu; în acest sens urmând a se elabora fişe de analiză pentru fiecare specializare în parte (fişă de analiză teoretică); Etapa (2) analiza din punct de vedere practic a prevederilor actuale ale Nomenclatorului specializărilor expertizei tehnice judiciare, prin dezvoltarea şi transmiterea către grupul ţintă a unor chestionare privind activitatea de expertiză tehnică judiciară (fişă de analiză teoretică), precum şi prin pregătirea şi derularea efectivă a 15 misiuni de colectare de date (fact-finding) la nivel local, în circumscripţia fiecărei curţi de apel.

Valoarea contractului cu Ministerul Justiției a fost de 1,2 milioane lei

Etapa (3) presupunea elaborarea unui raport de analiză care va descrie rezultatele analizelor teoretice şi practice din fiecare ramură de expertiză, conform celor descrise anterior. Conform Anexei 7 la contract, livrabilele aferente primei activităţi a contractului –A1- erau în concret următoarele: fişele de analiză, 15 rapoarte după fiecare misiune de colectare de date, elaborarea raportului de analiză, propunerea pentru un nou Nomenclator al specializărilor expertizei tehnice judiciare, în valoare totală de 1.195.890,50 lei (TVA inclus). Execuţia contractului a fost prevăzută pe o durată de 1 an, cu începere de la 1 iulie 2021, iar prin actul adiţional nr. 2 la contract graficul de implementare a activităţilor s-a modificat, activităţile contractului urmând a se derula astfel : A1: 1iulie 2021-28 februarie 2022, A2: 15 ianuarie-15 aprilie 2022, A3: 15 aprilie-22 iunie 2022; A4: 23-30 iunie 2022.

Pe măsura realizării activităţilor, rezultatele erau transmise achizitorului prin intermediul corespondenţei electronice. Din susţinerile coroborate ale părţilor rezultă că la data de 2 martie 2022 reclamantele au predat pârâtei următoarele: fişe de analiză pentru fiecare din specializările existente în nomenclatorul actual+pentru specializările nou identificate; propunerea de Nomenclator şi raportul de analiză al specializărilor expertizei tehnice. Prin adresa din 23 martie 2022, Ministerul Justiției a transmis celor două firme că fişele de analiză prezintă deficienţe şi a solicitat să remedieze de îndată aspectele /deficienţele semnalate cu privire la acestea, şi dacă este cazul, şi cu privire la celelalte livrabile aflate în strânsă legătură cu fişele (raportul de analiză şi proiectul Nomenclatorului) şi prezintă în concret aspectele semnalate a nu fi în concordanţă cu caietul de sarcini.

Între timp, la 25 martie 2022, firmele au transmis şi două variante (propuneri) cu structura Ghidului explicativ al nomenclatorului, adică rezultat aferent Activităţii A2. La data de 20.05.2022, ca urmare a recomandarilor primite, reclamantele au transmis o formă revizuită a rezultatelor activităţii A1, respectiv fişe, propunere de Nomenclator şi raport de analiză a specializărilor expertizei tehnice judiciare. La data de 10 iunie 2022, Ministerul Justiției a decis respingerea celor 3 livrabile ale activităţii A1, în acest sens fiind întocmit procesul –verbal din 10 iunie 2022 şi adresa nr. comunicată reclamantelor. La data de 28 iunie 2022, Ministerul Justiţiei a notificat reclamantelor notificarea de reziliere a contractului de servicii. La aceeaşi dată, şi reclamantele au notificat ministerului rezilierea contractului, invocând nerespectarea de către pârât a obligaţiilor contractuale.

Părțile din dosar au formulat apel la decizia Tribunalului București

În dosar se menționează că, prin cererea formulată, reclamantele arată că au îndeplinit integral toate sarcinile aferente Activităţii A1, afirmând că sunt îndreptăţite la plata în integralitate a acestora, precum şi la plata unei sume reprezentând profit nerealizat aferent activităţilor A2- A4, solicitând totodată şi anularea notificării privind rezilierea contractului, notificare ce i-a fost transmisă de pârâtul Ministerul Justiţiei. În acelaşi timp, Ministerul Justiţiei a formulat cerere reconvenţională, solicitând anularea notificării de reziliere emisă de Prestator şi Acordarea de către Prestator a penalităţilor de întârziere calculate. Cu privire la cererea principală, astfel cum a fost modificată, s-a reţinut că aceasta are ca obiect anularea notificării de reziliere emise de Ministerul Justiţiei şi obligarea acestuia la plata sumei de 607.417,65 lei, reprezentând activităţi prestate de reclamantă în cadrul A1 însă neachitate de pârâtă. Relativ la notificarea de reziliere, reclamantele susţin că aceasta nu este motivată în fapt şi în drept, este semnată de o persoană care nu are calitatea de reprezentant al pârâtului, nu sunt îndeplinite condiţiile de activare a pactului comisoriu.

Instanța a arătat că, întrucât fişele de analiză întocmite de reclamante au fost neconforme cerinţelor beneficiarilor, nici celelalte materiale întocmite în realizarea Activităţii A1 nu pot fi acceptate, întrucât, conform caietului de sarcini, acestea reprezintă punctul de plecare pentru fundamentarea actualizării Nomenclatorului (dacă va fi cazul) urmând a fi utilizate şi la dezvoltarea Ghidului. Cu alte cuvinte, neconformităţile constatate cu privire la fişele de analiză se răsfrâng în mod direct şi asupra celorlalte activităţi. Cu privire la afirmaţiile reclamantelor, potrivit cărora livrabilele transmise Ministerului Justiţiei, deşi au fost contestate au fost folosite mai departe în realizarea activităţilor proiectului, rezultă din anunţul privind selecţia experţilor cooptaţi pentru continuarea proiectului că singurele materiale relevante transmise acestora sunt rapoartele misiunilor de colectare de date şi raportul sondajului derulate în baza contractului de servicii, livrabile care au fost recepţionate şi achitate de achizitor, se arată în dosarul consultat Aşadar, nu este vorba despre livrabilele respinse – fişe, raport de analiză şi propunere de nomenclator, a căror contravaloare o pretind cele două firme. Pentru aceste motive, Tribunalul a apreciat că acţiunea în pretenţii a reclamantelor este neîntemeiată şi va fi respinsă. Cu privire la cererea reconvenţională, la termenul de judecată din 26.05.2023, instanţa a dispus recalificarea excepţiei tardivităţii formulării cererii reconvenţionale ca fiind excepţia prescripţiei şi a dispus unirea acestei excepţii cu fondul cauzei. Pe 26 iulie 2024, Tribunalul București a respins cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată, precum și excepţia prescripţiei formulării cererii reconvenţionale, ca neîntemeiată. Părțile au formulat apel, iar Curtea de Apel a admis apelul firmelor, anulând, în parte, soluţia tribunalului în ceea ce priveşte petitul al doilea al cererii reconvenţionale şi în rejudecarea acestuia, decizia fiind luată pe 14.02.2025.