Atât Ciprian Ciucu, cât și Cătălin Drulă, rivali între ei, se întâlnesc atunci când afirmă că „jocul sondajelor” e conceput astfel încât „votul util” să meargă spre altcineva decât spre ei. Cum arată „mediana” și „media” celor 11 sondaje de până acum și ce spun ele.
- mediana arată scorul cel mai reprezentativ
- media oferă o vedere generală, dar sensibilă la extreme.
Care ar fi clasamentul dacă ne uităm la mediană?
În mediana celor 11 sondaje, Daniel Băluță conduce cu 25%, urmat de Ciprian Ciucu cu 22% și de Cătălin Drulă cu 18,7% și de Anca Alexandrescu, cu 17%.
Mediana confirmă ipoteza unei curse „în doi”, pe care Ciucu, de pildă, o afirmă. În schimb, Drulă susține că sondajele sunt alterate de un obicei mai vechi al PNL, de a „minimiza” în sondajele comandate de liberali contracandidații partidului.
Așa a fost, spune USR, „cazul Nicușor Dan”, care acesta a câștigat al doilea mandat clar, deși sondajele comandate de PNL îl dădeau mult mai jos decât scorul primit la vot. Drulă i-a reproșat direct, lui Ciucu faptul că PNL apelează acum la aceeași tactică. În replică, Ciucu n-a negat că partidul ar fi folosit această politică a sondajelor, dar candidatul liberal a spus că „de când a venit Bolojan nu se mai face asta”.
Diferențe mai mari la Ciceală și Drulă
În graficul de mai jos, Ana Ciceală are cea mai mare diferență dintre medie și mediană (1,3%), ceea ce arată o variație mare între sondaje și o plajă largă între minim și maxim.
Cătălin Drulă are cea mai mică diferență, semn că sondajele sunt mult mai consistente între ele și percepția publică este mai stabilă.
În cazul lui Drulă, însă, trebuie precizat că cele două valori extreme din sondajele de până acum au venit în momente opuse. Cea mai mare valoare, 25,5% a venit într-un sondaj tocmai din August, primul luat în calcul. A doua valoare extremă, cea mai mică este și cea mai recentă – 11,6% în ultimul sondaj INSCOP.
Fără cele două valori extreme, indicatorii pentru Cătălin Drulă ar fi mult mai grupați, majoritatea sondajelor cotându-l cu un scor, în medie, de 19,7%. Spre comparație, în sondajul AtlasIntel pentru HotNews, Drulă este cotat cu 18,1%.
De ce contează diferența dintre medie și mediană și care dintre ele este mai aproape de realitate?
Atunci când media și mediana sunt apropiate, înseamnă că sondajele sunt relativ omogene și nu există rezultate extreme care să distorsioneze imaginea de ansamblu. În astfel de cazuri, ambele valori oferă o reprezentare corectă și stabilă a nivelului real de susținere pe care îl are un candidat, conform tuturor cercetărilor sociologice analizate.
Când cele două indicatoare, însă, încep să se depărteze unul de altul, apare un semnal important: datele sunt asimetrice, iar scorurile extreme din unele sondaje „trag” media în sus sau în jos.
Astfel:
- Dacă media este mai mare decât mediana: există unul sau câteva sondaje cu valori neobișuit de mari. Aceste rezultate optimiste împing media în sus, deși majoritatea sondajelor indică un nivel mai mic.
- Dacă mediana este mai mare decât media: apar sondaje cu scoruri neobișuit de mici, care „trag” media în jos, deși majoritatea valorilor sunt mai ridicate. În astfel de situații, mediana este de obicei indicatorul mai apropiat de realitate, pentru că este mai puțin sensibil la extreme și reflectă mai bine „zona centrală” a opiniei publice reprezentată de sondaje.
