Ursula von der Leyen: Cea mai eficientă cale de a finanţa Ucraina se bazează pe activele ruseşti îngheţate

Statele membre ale Uniunii Europene au trei opţiuni pentru a finanţa nevoile Ucrainei, cea mai eficientă fiind acordarea unor despăgubiri pe baza activelor ruseşti îngheţate, a declarat joi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European, transmite Agerpres.

Într-o dezbatere consacrată prezentării rezultatelor Consiliului European din 23 octombrie, şefa executivului comunitar a menţionat că o primă opţiune ar fi ca Uniunea Europeană să folosească o ”breşă” în bugetul său pentru a strânge capital.

Cea de-a doua variantă ar fi un acord între statele membre UE pentru a colecta ele însele capitalul necesar.

”Opţiunea a treia este un împrumut pentru despăgubiri bazat pe activele ruseşti imobilizate. Acordăm Ucrainei un împrumut pe care Ucraina îl rambursează dacă Rusia plăteşte despăgubiri”, a spus Ursula von der Leyen în faţa eurodeputaţilor.

”Aceasta este calea cea mai eficientă de a sprijini apărarea şi economia Ucrainei”, a adăugat ea.

Împrumutul, în valoare de 140 de miliarde de euro, va fi posibil prin mobilizarea activelor băncii centrale ruse, din care cea mai mare parte se găsesc la societatea Euroclear, cu sediul în Belgia. Totalul acestor active reprezintă circa 210 miliarde de euro.

Această soluţie reprezintă ”maniera cea mai clară de a face Rusia să înţeleagă că timpul nu joacă în favoarea ei”, a afirmat Ursula von der Leyen.

Liderii statelor membre au reiterat în 23 octombrie sprijinul şi solidaritatea UE faţă de Ucraina. Până în prezent, UE şi statele sale membre au acordat Kievului sprijin în valoare de 177,5 miliarde euro. Ei au subliniat că, pentru a contracara agresiunea Rusiei, este neapărat necesar ca Ucraina să dispună de mijloacele bugetare şi militare necesare pentru a-şi exercita dreptul la autoapărare.

În acest an, UE a furnizat 20,5 miliarde euro pentru bugetul Ucrainei (din care 6,5 miliarde euro provin din Mecanismul pentru Ucraina) şi 14 miliarde euro în c adrul iniţiativei ERA a grupului G7, rambursate din profiturile excepţionale generate de activele blocate ale Rusiei. Liderii s-au angajat, totodată, să abordeze nevoile financiare urgente ale Ucrainei pentru perioada 2026-2027 şi au invitat Comisia Europeană să prezinte opţiuni de sprijin financiar. Sub rezerva dreptului UE, activele Rusiei ar trebui să rămână blocate până când Rusia îşi va înceta războiul şi va despăgubi Ucraina pentru daunele cauzate de acesta.

În intervenţia sa în plenul PE, eurodeputatul Rareş Bogdan (grupul Partidului Popular European) a criticat abordarea Comisiei în privinţa competitivităţii. ”Despre ce competitivitate vorbim? Dacă măsurile radicale cerute de Consiliu vor fi luate peste cinci ani, preşedintele Comisiei poate fi un chinez sau unul purtând hijab. Comisia trebuie să se trezească şi să înţeleagă că de prea multe ori preocupările ei nu sunt pe agenda şi mai ales printre nevoile cetăţeanului european. Coborâţi din turnul de fildeş, distinsă doamnă Von der Leyen, între oamenii din Bruxelles şi de pe străzile europene”, a spus Bogdan.

Membru al grupului S&D, Victor Negrescu a afirmat că este nevoie de ”o Europă care să se poată apăra, care să reducă dependenţa strategică şi care să investească în competitivitate, în energie şi aşa mai departe”. ”Dar aceste obiective nu pot fi atinse fără un buget potrivit şi fără o dimensiune socială puternică. Şi asta înseamnă şi un acord privind activele blocate ale Rusiei. Avem nevoie de preţuri mai mici la energie, de o tranziţie corectă, mai puţină birocraţie, acces la locuinţe şi la locuri de muncă pentru toţi europenii şi pentru vecinii noştri din Republica Moldova”, a subliniat el.

Din partea grupului ‘Patrioţi pentru Europa’, Harald Vilimsky a acuzat Uniunea Europeană că gestionează prost banii cetăţenilor europeni. ”Vorbim iar despre Ucraina şi politica lui Zelenski. Uniunea Europeană a dat deja 200 de miliarde de euro Kievului şi potrivit unui institut respectabil se pare că alte 400 de miliarde vor fi date în următorii ani. Or, în Europa sunt oameni care nu au unde locui şi nu au ce mânca. Trebuie ca banii să rămână în Europa şi să generăm aici bunăstare şi libertate”, a explicat Vilimsky.

”Într-o societate liberă, prosperă, există antreprenorii care creează bogăţie şi birocraţii care o consumă. Când cei din urmă devin dominanţi, se ajunge la dezechilibre şi crize. Exact asta se întâmplă acum în Europa. Consiliul cere simplificare. Eu vă întreb unde aţi greşit mai demult?”, a declarat eurodeputatul Alexandr Vondra, din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni.

Gerben-Jan Gerbrandy, membru al grupului Renew, s-a pronunţat pentru ajungerea cât mai rapid la un acord asupra activelor ruseşti îngheţate. ”Consiliul a discutat despre folosirea activelor ruseşti îngheţate, dar de atunci ruşii au atacat Pokrovsk şi noi ne certăm despre cine şi cât să plătească. Este important ca miniştrii de externe să rezolve problema pentru că trebuie să dăm Ucrainei banii din activele ruseşti blocate”, a insistat el.

Reprezentantă a grupului Verzilor, Sara Matthieu a cerut Comisiei Europene măsuri pentru crearea de locuri de muncă în industriile curate, avertizând că executivul UE riscă să facă din nou greşelile din trecut în privinţa alocării bugetului UE.

Eurodeputatul Jussi Saramo, din grupul Stângii, a accentuat că ”soluţia la competitivitate şi la criza climatică este aceeaşi”. ”Nu piaţa ne va salva, trebuie să ne salvăm singuri. Dreapta moderată trebuie să nu mai colaboreze cu dreapta radicală”, a spus el.

În opinia lui Volker Schnurrbusch (grupul Europa Naţiunilor Suverane), ”China ne inundă cu mărfuri şi acest fapt trebuie denunţat, pentru că trebuie împiedicată prăbuşirea Europei”.