România, printre statele UE cu cele mai mici salarii, în timp ce premierul Spaniei propune un salariu minim european unificat
În timp ce în România salariul minim rămâne sub pragul de 1.000 de euro, liderii europeni cer o armonizare a remuneraţiilor pentru a reduce decalajele sociale care separă estul de vestul Uniunii Europene.
România continuă să se afle printre ţările Uniunii Europene unde oamenii sunt plătiţi cel mai prost. Cu un salariu minim brut de aproximativ 814 euro pe lună, România rămâne în zona inferioară a clasamentului european, alături de state precum Bulgaria, Ungaria sau Croaţia. În ciuda creşterilor constante din ultimii ani, diferenţele faţă de ţările din vestul continentului rămân semnificative.
Această realitate contrastează puternic cu discuţiile care au loc la nivel european, unde premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a cerut instituirea unui salariu minim unificat pentru toate statele membre. Liderul spaniol a subliniat că Uniunea Europeană nu poate fi un „proiect de coeziune socială” atâta vreme cât un lucrător din est câştigă de trei ori mai puţin decât unul din vest pentru aceeaşi muncă.
În Spania, salariul minim a crescut în ultimii ani cu peste 60%, ajungând la peste 1.100 de euro lunar. Guvernul Sánchez vede această evoluţie ca pe un exemplu de echitate socială şi îşi doreşte ca modelul să fie extins la nivelul întregii Uniuni. Iniţiativa sa vine pe fondul creşterii costului vieţii şi al presiunii tot mai mari din partea sindicatelor europene, care cer condiţii de muncă şi venituri mai apropiate între ţările membre.
În România, diferenţele economice şi structurale explică parţial salariile reduse. Multe sectoare se bazează încă pe muncă slab calificată, iar productivitatea este mai mică decât în ţările dezvoltate. În plus, costul vieţii, deşi mai scăzut decât în vestul Europei, nu mai compensează decalajele salariale. Chiar şi ajustate la puterea de cumpărare, veniturile românilor rămân semnificativ mai mici.
Efectele se resimt direct: migraţia forţei de muncă, dificultăţi în atragerea investiţiilor cu valoare adăugată şi o presiune constantă asupra nivelului de trai. Mulţi români continuă să caute salarii mai bune în străinătate, ceea ce alimentează un cerc vicios al lipsei de personal şi al stagnării salariale.
Propunerea premierului spaniol de a stabili un salariu minim european reprezintă, în acest context, o idee ambiţioasă dar controversată. Susţinătorii cred că ar putea reduce inegalităţile şi ar crea o piaţă a muncii mai echitabilă. Criticii, însă, avertizează că un nivel salarial impus la nivel european ar putea afecta economiile mai slabe şi competitivitatea acestora.
România rămâne una dintre ţările din Uniunea Europeană cu cele mai mici salarii, în ciuda progreselor economice din ultimii ani. Iniţiativa Spaniei deschide o dezbatere esenţială pentru viitorul Uniunii Europene, una care priveşte direct coeziunea socială şi demnitatea muncii pentru toţi cetăţenii săi.
