Ursula von der Leyen, tot mai contestată: Bruxelles-ul obosit de aroganța și incoerența șefei Comisiei Europene
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, trece prin cel mai tensionat moment al mandatului său. Două moțiuni de cenzură, depuse simultan de extrema dreaptă și extrema stângă, scot la iveală nu doar nemulțumirea opoziției, ci și oboseala și iritarea din rândul propriilor aliați. Chiar dacă nu riscă imediat funcția, von der Leyen pare tot mai izolată, acuzată de lipsă de transparență, de compromisuri politice periculoase și de o guvernare de la Bruxelles ruptă de realitățile europenilor.
Ursula von der Leyen a reușit, în doar câțiva ani, performanța de a fi contestată deopotrivă de stânga și de dreapta europeană. Cele două moțiuni de cenzură depuse joi în Parlamentul European sunt simptomul unui val de nemulțumire care depășește simpla politică de partid. Atât extremiștii, cât și partidele moderate o acuză de o conducere opacă, lipsită de viziune, în care Comisia Europeană s-a transformat într-un aparat birocratic, obedient marilor interese economice și incapabil să ofere soluții reale pentru cetățenii Uniunii.
Deși susținută formal de Partidul Popular European (PPE), von der Leyen a devenit o povară pentru propria familie politică. Ceea ce trebuia să fie un mandat al reformei și al consolidării unității europene s-a transformat într-o succesiune de crize de imagine, decizii incoerente și compromisuri cu forțele radicale. Din ambiția de a rămâne la putere cu orice preț, președinta Comisiei a ajuns să estompeze granițele dintre valorile pro-europene și populismul naționalist.
Criticii o acuză că a renunțat la principiile ecologice și sociale pentru a câștiga sprijin politic, că ignoră transparența decizională și că își impune voința printr-un stil autoritar, departe de spiritul democratic al Uniunii. În spatele zâmbetului protocolar și al discursurilor despre „unitatea europeană”, se ascunde o conducere tot mai fragilă, dominată de calcule de imagine și de un management rigid, ineficient.
Indiferent de rezultatul votului, Ursula von der Leyen iese din nou slăbită. Bruxelles-ul pare tot mai exasperat de modul său de a conduce, iar încrederea în Comisie se prăbușește odată cu popularitatea ei. Mandatul care trebuia să fie simbolul stabilității europene se transformă, pe zi ce trece, într-un exemplu de cum aroganța și lipsa de viziune pot eroda din interior chiar și cele mai solide instituții.
